Filmul Poltergeist din 1982 a avut un succes nebun, o secventa similara fiind folosita inclusiv pentru lansarea postului de televiziune MTV. Desi azi putini ar fi cu adevarat speriati de acest film, tehnicile cinematografice evoluand mult de atunci, faptul ca subiectul nu a fost nicidecum inventat de scenaristi starneste cativa fiori de spaima. Fenomenele de acest tip au fost raportate inca de prin anii 1700, in perioada Edo a Japoniei, cand o servitoare a vazut mai multe lucruri miscandu-se singure prin curte.
Insa un poltergeist nu este nicidecum un spirit plictisit care impinge scaune prin locuinte, dupa cum declara oamenii de stiinta care au studiat fenomenul. De fapt, sursa lor ar putea veni chiar din mintea celor prezenti, mai ales a unora dintre ei. Numele fenomenului insa i-a fost dat cu mult inainte ca aparatura de specialitate sa fie folosita in stabilirea unei cauze exacte. In germana, termenul inseamna “fantoma zgomotoasa sau care arunca”, cea mai comuna caracteristica fiind intr-adevar cea de aruncare a diverselor obiecte spre oameni.
Acestui fenomen, sustinut de unii martori, i se adauga vocile care vin de nicaieri, aparitiile spectrale ale unor oameni sau creaturi, “ploi” de pietre venite de nicaieri, mirosuri groaznice, miscari ale mobilei, aparitia si disparitia inexplicabila a unor obiecte, sunete puternice aparent fara o sursa vizibila, etc.
Cazurile documentate nu sunt foarte numeroase, insa acestea au de obicei multi martori, printre care si preoti chemati deseori sa scape casa de presupusul demon. Cum majoritatea au esuat si demonul nu a plecat nicaieri, decat atunci cand a dorit el, s-a ajuns la concluzia ca fenomenul poltergeist nu are nimic de-a face cu fantomele ramase captive pe lumea celor vii sau cu prezentele demonice.
Un fapt observat de catre cei care au studiat fenomenul este ca in toate cazurile intamplarile se concentrau in jurul unui adolescent din casa, de obicei de sex feminin. Ceea ce i-a facut pe multi, inclusiv pe doctorul Nandor Fodor sa considere ca fenomenul este cauzat de schimbarile sexuale din aceasta perioada. Se stie ca majoritatea adolescentilor trec printr-o perioada destul de dificila atunci cand mintea si corpul lor incep sa se schimbe dramatic. Conflictele cu parintii, cautarea unei identitati, sentimentul de a nu fi inteles ar putea face ca o persoana aflata la aceasta varsta sa gaseasca o metoda cel putin neobisnuita pentru defulare. Emotiile puternice sunt astfel considerate cauza unui poltergeist, unele persoane adulte care au trecut prin schimbari sexuale sau maritale bruste denuntand experiente similare.
Desi atragatoare si interesanta, aceasta teorie pune o problema foarte complexa, dar careia nu i s-a gasit un raspuns deocamdata: cat de puternica este mintea umana? Desi uimitor, creierul uman nu a demonstrat in nici un experiment controlat ca ar putea face pietrele sa se materializeze si scaunele sa se miste violent prin casa, indiferent de emotiile manifestate.
Iar apoi, daca ar fi adevarata aceasta teorie, mult mai multe persoane ar trebui sa reclame fenomene tip poltergeist, intrucat adolescentii cu probleme nu sunt nicidecum putini. Cercetatorii si adeptii fenomenului nu au gasit nici ei explicatia pentru care numai anumiti adolescenti (extrem de putini de altfel) se afla in centrul unor manifestari de acest tip. Insa trebuie recunoscut si faptul ca nici unul dintre cei implicati in aceste cazuri nu a fost testat suficient pentru a opri orice banuiala, ramanand in contiunare multi oameni convinsi ca undele cerebrale ale acestora ar avea alte calitati decat cele ale oamenilor obisnuiti.
Putini stiu ca si Romania a avut parte de propria poveste cu un poltergeist, in anul 1926. Fetita de 13 ani de atunci, Eleonora Zugun, se trezea des muscata pe maini, iar obiectele din casa se miscau in toate directiile in mod inexplicabil. In plus, se pare ca aceasta avea des conversatii cu diavolul, care ii chinuia pe ai casei cu injuraturi si dezvaluiri din viata intima. Cum statistic cei care se afla la baza unui astfel de fenomen sunt mai inteligenti decat media si cu puternice convingeri religioase, este foarte posibil ca manifestarile sa preia forma unor elemente ale credintei acestora.
In prezent insa, scepticii considera ca toate cazurile vechi pot fi explicate foarte simplu prin faptul ca oamenii erau superstitiosi si foarte susceptibili la a vedea ceva de neexplicat, chiar si unde nu era cazul absolut deloc.
Insa, in mod ciudat, cazurile nu au disparut in anii 2000, ba chiar au devenit destul de dese, “victimele” acestora ajungand vedete de o zi. Astfel, Lisa Manning si copiii ei au reclamat zeci de incidente care le faceau viata imposibila, de la miscarea scaunelor prin casa si pana la impingerea cainilor pe scari de catre o entitate cu o asemenea brutalitate, incat unul dintre ei a trebuit eutanasiat din cauza ranilor.
Dupa ce o filmare facuta de femeie a fost difuzata de cateva ori la stiri, aceasta a chemat un preot pentru a oficia o slujba de exorcizare. Se pare ca acesta a rezolvat problema, in prezent familia gasindu-si linistea.
O alta femeie din Statele Unite pretindea ca era des batuta de o prezenta invizibila, insa istoricul ei de abuzuri si probleme mentale au facut sa nu para un martor prea credibil, la fel si faptul ca aceste povesti apar doar in tabloide gen “The Sun”. Probabil de aceea a aparut in Anglia si stirea abolut senzationala despre o fantoma care trage in continuu apa la toaleta, spre disperarea patronului.
