Fomorii din mitologia celtica mai sunt cunoscuti sub numele de fomorieni. Fomorii sunt monstri ai apelor. Parerile referitoare la aceste creaturi mitologice sunt impartite, deoarece unii considera ca fomorii din mitologia celtica sunt asemanatori titanilor din mitologia elena, iar altii ii aseamana cu monstrul biblic Leviatan. Fomorii se afla sub conducerea zeului mortii, Balor, cunoscut pentru aspectul sau monstrous, avand doi ochi, unul in frunte iar altul la ceafa, dar si pentru cruzimea de care a dat dovada, atacand chiar si fara sa fie provocat.

Se spune despre fomori ca sunt intruchipari ale fortelor malefice, fiind zeitati ale haosului si ale salbaticiei, opusi populatiei Tuatha De Danann, populatie care simbolizeaza civilizatia in mitologia celtica.

Numele acestor creaturi inca reprezinta o tema foarte des abordata. Irlandezii invatati din epoca medievala considerau ca numele acestor creaturi monstruoase contine cuvantul mare – “muire”, fiind recunoscuti drept pirati infricosatori ai marilor. Acesta este motivul pentru care, mai tarziu, oricine traversa marile, pirat sau nu, primea numele de fomor.

Cercetarile istoricului irlandez John Rhys au aratat, in anul 1888, ca etimologia cuvantului fomori (folosit la plural – “fomoire”) provine dintr-un vechi cuvant irlandez, compus din adverbul “sub” si substantivul “muire”, care inseamna mare, facand asadar referire la faptul ca aceste fapturi traiesc in adancurile marii. Pe de alta parte, alti cercetatori ai mitologiei celtice precum Whitley Stokes si Rudolf Thumeysen, au facut legatura intre cel de-al doilea element al cuvantului, “mor”, cu un cuvant din folclorul german – “mare”, reprezentand spiritele care veneau la cei care dormeau pentru a le provoca acestora cosmaruri. Cuvantul “mare” se intalneste in limba engleza in “nightmare”, care inseamna cosmar. Pornind de la aceste ipoteze, se presupune ca acest cuvant compus ii caracterizeaza pe fomori drept demoni.

Caracteristicile fomorilor

In ceea ce priveste aspectul fomorilor, descrierile sunt numeroase. Fomorii sunt descrisi, de cele mai multe ori, ca avand un singur picior, un singur ochi si o singura mana. In alte descrieri ei sunt infatisati cu trup de om si cap de tap. Chiar daca majoritatea sunt descrisi ca fiinte grotesti, despre unii dintre ei se afirma ca sunt intruchipari ale frumusetii.

In ceea ce priveste comportamentul fomorilor, chiar daca multe dintre legendele si povestile celtice ii descriu drept salbatici, unele dintre acestea aduc in prim plan fomori pasnici.

Fomorii in legendele celtice

In mitologia celtica, mitul lui Partholon are o mare insemnatate, deoarece se spune ca acesta a fost conducatorul celui de-al doilea grup de oameni care au populat Irlanda dupa potop, ajungand pe acele meleaguri in anul 2680 i. Hr. Insa mitul afirma ca fomorii erau deja in acele tinuturi, considerandu-se ca acestia ar fi ajuns acolo cu 200 de ani inaintea lui Partholon, fiind condusi de catre Cichol Gricenchos. Lupta dintre fomori si oameni s-a sfarsit prin infrangerea fomorilor; se spune ca oamenii lui Partholon au murit mai tarziu de ciuma. Legenda spune ca tinuturile irlandeze au ramas nelocuite timp de 300 de ani dupa aceea, pana cand cel de-al treilea grup de locuitori ai Irlandei a sosit, sub conducerea lui Nemed. Istoria se repeta, deoarece si acesti noi locuitori i-au intalnit pe fomori, condusi acum de Gann. Desi Nemed i-a infrant pe fomori, alti doi conducatori ai fomorilor au aparut, Conand si Morc.

Nemed a fost infrant de catre cei doi, acestia luandu-i sclavi pe cei pe care Nemed i-a condus. Fiul lui Nemed, din dorinta de razbunare, a pornit o lupta impotriva lui Conand, insa marea s-a napustit asupra lor, doar 30 reusind sa scape.

Cel de-al patrulea val de locuitori, Fir Bolg, nu a intalnit aceste creaturi misterioase pe teritoriul Irlandei.

Legenda spune ca populatia zeitei Danu a infrant populatia Fir Bolg, pentru a ocupa Irlanda. Primul rege al acestora a fost Nuada; acesta si-a pierdut un brat in timpul luptei, fiind astfel incapabil sa isi conduca oamenii, astfel incat locul i-a fost luat de Bres, care era jumatate fomor. Se spune ca Bres era foarte frumos, dar asta nu l-a impiedicat sa fie un rege rau, obligand populatia Tuatha De sa plateasca tribut fomorilor, muncind ca sclavi. Acestia s-au opus, iar Bres a apelat la Balor, conducatorul fomorilor pentru a-l ajuta. Pregatirile pentru razboi au inceput pentru ambele tabere, Tuatha Dé avandu-l conducator pe Lug, nepotul lui Balor, acesta fiind jumatate fomor. Lug l-a infrant pe Balor, pentru ca apoi sa ii inece pe toti ceilalti fomori.

Desi se presupune ca ar fi disparut in aceasta batalie, si in epoca medievala apar legende in care persoanjele principale sunt fomorii.

Aceste creaturi din mitologia celtica au reprezentat surse de inspiratie pentru diferite opere de arta. Si in operele literare imaginea fomorilor apare foarte des, fie sub aspectul unor pirati demonici, fie ca spirite ale pamantului; unul dintre marii poeti englezi, W. B. Yeats cultiva foarte des in operele sale simbolul fomorilor, doua dintre acestea fiind Dhoya si The Shadowy Waters.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ