Cuvantul “hormon” vine din limba greaca, insemnand “a stimula”, “a impulsiona”, “a excita”. In organismul uman, hormonii sunt substante chimice secretate de glandele endocrine, cu rol de “mesageri” eliberati in sange, pentru a influenta modificari fizice, fiziologice, comportamentale, intervenind, asadar, de-a lungul intregii vieti, cu rol in crestere, sexualitate, reproducere, metabolism, somn, stari de spirit etc. Au actiune continua, pentru a mentine echilibrul corporal, functionalitatea diverselor organe si pentru a permite adaptarea continua la mediu.
Descoperirea « mesagerilor » endogeni (hormonii) se datoreaza fiziologilor englezi Ernest Henry Starling si William Maddock Bayliss, care, in 1902, au identificat secretina, substanta produsa de membrana mucoasa a duodenului. In cursul experimentelor pe animale vii, ei au descoperit ca functiile organismului erau reglate si de alti factori, in afara impulsurilor nervoase. Au separat nervii care duceau la pancreas si au sesizat ca organul mai functiona si continua sa secreteze substante digestive, cand membrana intestinului subtire venea in contact cu acizii gastrici. In 1904, Starling a propus ca substantele care activau organele sa se numeasca « hormoni ». Incepand cu aceasta data, descoperirile stiintifice in domeniu au inaintat rapid.
Fiindca sunt situati in anumite parti ale celulei, numite « receptori », hormonii poarta informatii si activeaza celulele spre un proces metabolic programat genetic. Unii lucreaza independent, altii interactioneaza. Centrul sistemului hormonal este hipotalamusul (o parte a creierului mare) si glanda pituitara (hipofiza), situata la baza creierului. In 1921, Frederick Grant Banting, medic canadian, a facut o descoperire epocala, legata de tratamentul diabeticilor, constatand ca pancreasul bolnavilor respectivi nu produce insulina suficienta, hormonul responsabil de prelucrarea zaharului din sange. Banting a izolat insulina din pancreasul animalelor vii si au injectat-o bolnavilor de diabet.
« Chimia » creierului – cateva exemple de hormoni
Creierul este un loc in care se produc nenumarate reactii chimice, care modifica emotiile noastre, comportamentul si chiar felul in care gandim. Rolul esential il au neurotransmitatorii (substante chimice care ajuta la transmiterea influxurilor nervoase), neuromodulatorii (care controleaza eliberarea de neurotransmitatori si sporesc sau diminueaza anumite senzatii, precum placerea sau durerea) si hormonii. Dintre hormoni, mai importanti sunt :
- Adrenalina – este secretata ca reactie de raspuns la o stare de stres sau este legata de o activitate fizica solicitanta, de necesitatea de a face fata unui pericol, unei situatii iesite din comun, antrenand o accelerare a ritmului cardiac, o crestere a presiunii arteriale, hipoglicemie, o dilatare a bronhiilor si a pupilelor. Aceasta ofera corpului un plus de energie in situatii critice sau urgente. Adrenalina este secretata de sistemul nervos central si de catre glandele suprarenale si are o scurta perioada de actiune (in jur de doua minute). Din punct de vedere medical, in forma injectabila, adrenalina se foloseste in cazul socurilor anafilactice (de origine alergica) sau de stop cardio-respirator.
- Cortizolul – este un hormon eliberat sub efectul stresului, pentru a oferi energie, asa cum se intampla si in cazul adrenalinei. Nivelul maxim este atins, de abicei, dimineata devreme, iar minimum, noaptea si la inceputul dupa-amiezei, ceea ce explica diminuarea capacitatilor fizice si psihice, in aceste momente. Starea de singuratate amplifica, dupa opinia unor specialisti, doza de cortizol din organism.
- Dopamina – este hormonul « fericirii », de aceea, cand este sintetizat in cantitati mai mari, starea pozitiva este dominanta. Dopamina este implicata si in miscare, maladia Parkinson caracterizandu-se si printr-un deficit al acestui hormon. De asemenea, memoria de scurta durata se « hraneste » cu dopamina, sintetizata din proteine. Cafeina si ciocolata, precum si practicarea sporturilor favorizeaza sintetizarea dopaminei. Nivelul de dopamina din creier difera la adolescenti si la adulti, primii fiind mult mai sensibili la efectele aparent « placute » ale alcoolului, nicotinei si drogurilor, care creeaza, pe moment, o anumita stare de « bine ».
- Endorfina – este hormonul produs de glanda pituitara. Actioneaza anti-durere, cantitatea produsa de organism continuand sa fie ridicata dupa un efort fizic de aproximativ 30 de minute, de aceea o activitate intelectuala, dupa efort fizic, are un mai bun randament.
- Melatonina – hormonul « somnului » este legata de intensitatea luminii naturale. O cantitate insuficienta de melatonina genereaza apatie, indispozitie, depresie (este si cauza depresiilor hibernale, de care se plang foarte multi oameni). Se recomanda expunerea suficienta la lumina naturala, in timpul zilei, evitarea neoanelor si diminuarea, seara, a surselor de lumina, pentru a transmite organismului semnalul ca noaptea se apropie. Adolescentii, in general, au nivel scazut de melatonina, ceea ce explica tentinda lor de a se culca tarziu si de se trezi tot tarziu.
- Serotonina – este un neurotransmitator si un neuromodulator cu efecte multiple. Cercetarile au demonstrat ca se gaseste in slabe cantitati in organismul delincventilor si in cantitati semnificative la cei care au rol de lideri. De un nivel scazut de serotonina sunt legate si furia si inclinatia spre violenta. Factorii care determina scaderea cantitatii de serotonina sunt pierderea unei fiinte dragi, despartirea, absenta relatiilor sociale, sexuale, gandurile negative etc. Contribuie la cresterea cantitatii de serotonina o viata activa, relatiile armonioase de cuplu, sportul, alimentatia sanatoasa – legume crude, banane, prune, carnea alba etc.
- Oxitocina – este prezenta, mai ales, in organismul femeilor si este favorizata de raporturile sexuale, sarcina, relatii sociale active.
