Improprietăți semantice (cuvinte folosite cu sens greșit)

Proprietatea este o calitate a stilului (a modului de comunicare) referitoare la utilizarea celor mai adecvate mijloace lingvistice, pentru a transmite un mesaj clar, dezvăluind, de fapt, concordanța dintre conținut, expresie și intenție.

În comunicarea de zi cu zi, este esențial să înțelegem și să folosim corect sensul cuvintelor. Multe dintre greșelile semantice provin din confuzia cu sensurile lor în alte limbi sau din interpretări eronate. De exemplu, cuvântul „patetic” în română descrie ceva plin de patos, nu ceva „jalnic” ca în engleză. La fel, „profesionist” se referă la cineva cu pregătire specifică într-un domeniu, nu neapărat la o persoană extrem de competentă, o nuanță adesea omisă în utilizarea curentă. Prin conștientizarea și corectarea acestor improprietăți semantice, putem îmbunătăți semnificativ claritatea și acuratețea exprimării noastre.

Improprietățile semantice sunt abateri de la proprietatea termenilor, constând în folosirea nepotrivită a unor cuvinte, în diferite contexte de comunicare. Iată câteva exemple, frecvente în exprimarea curentă și, ceea ce este și mai grav, în mass-media:

Fortuit – este un adjectiv provenit din latinescul fortuitus, însemnând întâmplător, neprevăzut, inopinat, venit pe neașteptate. De multe ori se folosește impropriu, cu sensul de „a fi obligat de cineva”, „fortat”. Așadar, într-un enunț de felul „Nu am vrut să particip la întâlnire, dar am fost fortuit (fortat)”, întrebuințarea cuvântului este greșită. Se poate spune însă : „Am participat la întâlnire fortuit” (adică, întâmplător).

A livra – înseamnă a preda mărfuri, a furniza, a presta servicii. Folosirea acestui verb în contextul (întâlnit adeseori în presă) – „România livrează constant persoane competente pentru instituțiile europene” – este total inadecvată.

A emigra/ a imigra – sunt două verbe confundate adesea. A emigra are sensul de a pleca din țară și a se stabili într-o alta, a se expatria, în timp ce a imigra înseamnă a veni într-o țară pentru a se stabili definitiv sau temporar. Diferența de sens este valabilă, desigur, și pentru substantivele corespunzătoare, ca în exemplele: „Emigranții români au, de multe ori, probleme de adaptare la condițiile din țările în care se stabilesc”./„Americanii se dovedesc toleranți cu imigranții proveniți din țările africane”.

Aniversare – are înțelesul de zi în care se sărbătorește împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment. Un enunț de felul „De Sfântul Andrei vă invit la aniversarea mea” este greșit, deoarece de Sfântul Andrei, de exemplu, persoana își sărbătorește numele, este o zi onomastică.

Ingredient – înseamnă substanță care intră, suplimentar, într-un amestec (aliment, medicament etc.), mirodenie, condiment, și nu condiție, cum greșit se folosește în formulări precum: „Acest restaurant are toate ingredientele pentru a te simți bine” (corect fiind „Acest restaurant are toate condițiile pentru a te simți bine”).

A gestiona – denumește acțiunea de a avea în gestiune, în administrare, fondurile, bunurile unei întreprinderi, instituții etc. Prin urmare, verbul acesta nu se va folosi în contexte, atât de frecvente în presă, precum: „Epidemia de gripă a fost bine gestionată”, pentru că sensul este impropriu, în acest caz.

Corecție – substantivul se referă la pedeapsa corporală aplicată (în trecut) unui vinovat, iar structura casă de corecție desemnează locul în care își execută pedeapsa infractorii minori. Este inadecvată folosirea cuvântului cu sensul de îndreptare a unor erori, cum se poate auzi adesea în talk-show-urile televizate – „Vreau să fac o corecție la cele spuse de colegul meu”.

Rapoarte/ raporturi – primul termen are sensul de act oficial (de exemplu: „Poliția a întocmit mai multe rapoarte, ca urmare a investigațiilor făcute”), iar cel de-al doilea – raporturi – înseamnă legături, relații (Între ei sunt raporturi de prietenie).

A agrea – acest verb are înțelesul de a vedea pe cineva cu ochi buni, cu simpatie, a trata cu bunăvoință sau a accepta un reprezentant diplomatic. Sensul din limba engleză al verbului to agree (a fi de acord) este fortat și nerecomandat în limba română (nu se va spune, de exemplu, „Am agrea cu partenerii de discuție să ne vedem a doua zi”).

A servi – înseamnă a sluji, a deservi, a lucra în slujba cuiva, a asigura o prestare de servicii, a pune masă cuiva, de aceea atât de utilizata exprimare „Am servit masa la restaurant/in oraș” este incorectă. Corect: „Am mâncat la restaurant/Chelnerul ne-a servit masa”.

Mulți dintre noi folosim cuvinte ale căror sensuri le interpretăm greșit. „A aplica” în română înseamnă a pune un lucru peste altul sau a folosi ceva, nu a depune o cerere, cum s-ar traduce din engleză. „Facilitate” indică ușurința cu care se poate face ceva, nu dotările unui spațiu, o confuzie frecventă în limbajul contemporan. Înțelegând și aplicând corect aceste diferențe, contribuim la menținerea bogăției și preciziei limbii române.