Se apropie Marea Sarbatoare a Invierii Mantuitorului, punctul cel mai inalt al asteptarii, al sperantei mai puternice decat disperarea, al bucuriei care biruie tristetea, cand totul devine posibil. Viata se va dovedi mai inaltatoare decat moartea, iar Iubirea ne va chema sa ii urmam indemnul. Iubirea care crucifica si incununa. Firea este in asteptare si tot ceea ce parea pierdut reinvie intr-o viata noua. Este sansa repetabila care ni se acorda pentru a ne improspata fiinta, pentru a ne regasi si a merge mai departe cu mult curaj si incredere.
In Saptamana Patimilor, un timp cu profunde semnificatii, fiecare crestin ortodox, prin faptele, gesturile, gandurile sale, reface povestea biblica a Sacrificiului si Invierii lui Iisus. Atestata inca din secolul al II-lea, Invierea Domnului este considerata cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii, iar in bisericile ortodoxe din Rasarit, din intreaga Peninsula Balcanica, celebrarea acesteia impresioneaza prin fast si solemnitate. Data Pastelui se fixeaza in prima duminica, dupa prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara, sarbatoarea suprapunandu-se (ca si in cazul Nasterii Domnului) peste alte ceremonialuri precrestine, din care s-au preluat obiceiuri, ritualuri, reguli, traditii (inclusiv cele legate de post, de reinnoirea ciclica a existentei, de nelipsitele oua rosii de Paste etc.).
Lumina Sfanta este miracolul (descris inca din secolul al IV-lea), care se produce, in fiecare an, in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, in Sambata Mare, zi care preceda Pastele ortodox. In aceasta zi, credinciosi din toate partile lumii se aduna inca de dimineata in jurul bisericii, iar la ora pranzului, dupa slujba si dupa un ritual respectat cu strictete, Patriarhul Ierusalimului intra in Sfantul Mormant, pana in Capela Ingerului este insotit, dupa traditie, de un arab de religie islamica, apoi, in genunchi in fata lespedei, se roaga in singuratate, in timp ce multimea rosteste « Doamne, miluieste-ne ! ». La un moment dat, Lumina Sfanta, in forma de sfera care se imprastie in alte sfere mai mici, dar manifestandu-se diferit, in fiecare an, patrunde prin cupola, straluceste, fara sa arda, peste lespedea Sfantului Mormant, iar Patriarhul o asaza in doua cupe de aur pe care le duce in Capela Ingerului. Din aceasta Sacra Lumina se aprind doua manunchiuri a cate 33 de lumanari, dupa care se imparte credinciosilor.
Sambata Mare, ultima din Saptamana patimilor, este, pentru crestini, ziua tacerii, a reculegerii, a asteptarii, in care mediteaza asupra suferintelor pe care le-a indurat Iisus. In biserica se tine Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, punctata de fragmente din Psalmi si de imnuri care descriu Coborarea in Infern a lui Iisus Hristos.
Sa cinstim cu toata fiinta noastra Invierea Domnului, sa asteptam acest nou Inceput cu gandurile si sufletul mai curate, sa lasam sa triumfe, in noi, scanteia de divinitate, cel mai pretios dar pe care l-am primit vreodata. Saptamana Luminata, care urmeaza Invierii Domnului, sa ne gaseasca mai fericiti, mai increzatori, mai « luminati », prin intelegerea sensurilor profunde ale existentei noastre.
