La mulţi ani! este o urare atât de populară – o folosim la aniversări, la diverse sărbători şi, mai ales, în această perioadă a sărbătorilor de iarnă şi cu prilejul Anului Nou – încât nu ne mai întrebăm, probabil, când şi cum a apărut, nu mai zăbovim asupra înţelesurilor mai profunde şi asupra nuanţelor acesteia.
Este, evident, o adresare pozitivă, plină de speranță și bunăvoință pentru viitorul unei persoane, sensul implicit fiind că îi dorim să trăiască mult și să aibă o viață plină de bucurii, sănătate, noroc și realizări.
Există însă ceva “nerostit în spusa auzită”, cum frumos sublinia filosoful Constantin Noica, atunci când se referea la “zona de dor a cuvintelor” şi puţini ştiu, de exemplu, că din expresia “La mulţi ani!” a derivat, în limba română, cuvântul “Mulţumesc!”.
Este interesant de observat şi că specificul românesc al acestei urări iese în evidenţă şi dacă o comparăm cu expresiile similare din alte limbi, care pun alte accente: “Bonne année!”(An bun!), în franceză, “Buon compleanno!”, în italiană, “Feliz ano nuevo!”(An Nou fericit!), în spaniolă, “Alles Gute zum Geburtstag!”, în germană, “Happy new year”(An Nou fericit!), în engleză etc.
Etimologia urării “La mulţi ani!”
Cea mai simplă explicaţie, în legătură cu originea urării “La mulţi ani!” ar fi că provine din expresia latinească “Ad multos annos!”, utilizată încă din antichitatea romană, ca aclamație pentru oamenii de rang superior, ulterior devenind un imn folosit în riturile bisericilor ortodoxe și catolice. În liturghia romano-catolică, a fost un element al ritului de hirotonire episcopală, menţionat pentru prima dată în secolul al XII-lea.
Apariţia acestei urări în limba română şi legătura cu “Mulţumesc!” a fost explicată însă de celebrul lingvist şi savant, cu doctoratul obţinut la Sorbona (cu o lucrare de lingvistică indo-europeană), Alexandru Graur, în lucrarea “Puţină gramatică”.
Alexandru Graur spune că urarea românească este un calc lingvistic (traducerea literală/ cuvânt cu cuvânt, a unei structuri dintr-o altă limbă), după expresia grecească “Eis polla eti”, care înseamnă “Către/ întru mulţi ani!”, altfel spus, “Să trăieşti (întru) mulţi ani!”.
Calchierea expresiei greceşti “Eis polla eti” s-ar explica prin influenţa textelor religioase, foarte cunoscut fiind, de pildă, un imn religios, în limba greacă – ”Eis polla eti, Despota” sau “Ton Despotin” (“La mulţi ani, Stăpâne!”) – intonat în bisericile ortodoxe răsăritene, în onoarea unui episcop, atunci când acesta dă binecuvântarea. Dacă textul liturghiei poate fi rostit în orice limbă, acest imn este cântat întotdeauna în limba greacă.
Forma “Intru mulţi ani!”, pe care care o simţim astăzi ca fiind arhaică, se păstrează însă, în cântările bisericeşti şi în colindele româneşti.
Este posibil ca expresia “Eis polla eti” să fi pătruns în limba română şi pe cale orală, având în vedere faptul că, în perioada Evului Mediu, pe lângă slavonă şi latină, pe teritoriul românesc se folosea, ca limbă a cancelariilor voievodale, şi greaca.
De la o urare, la “Mulţumesc!”
Ulterior pătrunderii, în limba română, a urării “La mulţi ani!”, tot după model grecesc (limbă în care Eis polla eti” s-a concentrat în “spollaiti” sau “spollati”, cu înţelesul “Mulţumesc!”), spune academicianul Alexandru Graur, în limba română populară, de la urarea “La mulţi ani!”, a apărut cuvântul (foarte asemănător fonetic cu urarea): “(a) mulţăni”/ (a) mulţămi”/ “Mulţam” şi substantivul “mulţănire”, prin care se exprimă recunoştinţa pentru ceva sau ca răspuns la o urare şi care se foloseşte şi astăzi în diferite regiuni ale ţării, în graiul popular.
Aşadar, istoria lui “La mulţi ani!” dezvăluie sensuri şi semnificaţii mult mai adânci decât cele ale unei banale urări. Arhaicul “întru” (“Să trăieşti întru mulţi ani!”) pare a fi mai mult decât o simplă prepoziţie, este purtătorul unui înţeles ontologic, care trimite la nostalgia pentru timpul trecut, la conştiinţa duratei, a vieţii, dar şi la bucuria unui nou început, a reînnoirii fiinţei, a afecţiunii, respectului, preţuirii pentru celălalt, aşa cum şi banalul “Mulţumesc!”, dintr-o astfel de perspectivă, nu este numai expresia gratitudinii, este el însuşi o urare, o reverberaţie a lui “Să trăieşti întru mulţi ani!”.
Dumneavoastră, cititorilor şi prietenilor site-ului destepti.ro, vă dorim, cu ocazia Anului Nou 2024, “Să trăiţi întru mulţi ani!” şi Vă mulţumim!
Aha!
Poporul nostru multi-milenar a asteptat sa se inventeze limba(jul) latin,-a, sa junga elinii din Asia in Ellada si impreuna, sa ne invete sa uram de bine cuiva, adica sa-i transmitem ceva PENTRU VIITOR!
Noi nu aveam, nu ne ducea mintea si nici nu intelegeam ca omul viu are in fata viata…
Si asa, bineinteles ca – prosti si orbi cu eram – am adaptat ca sa intram „in rand cu lumea”.
„Multumesc” nu poate veni de la „mult imi esce/este”, nici de la „mult imi/âm[i] este” ca declaratie fata de cel ce „da”…
„La multi ani” nici nu e urare binevenita fata de anumite situatii de viata… batranetea indelungata si neputincioasa, boala nesfarsita, starea de suferinta (din multe alte cauze!)
„La multi ani” are si semnificatia duhovniceasca, de urare sa ramai in viata sa te poti apropia de desavarsirea sufleteasca, de mântuire. (care nu e mântuiala!)
Noi spunem laolalta „La multi ani” si „cu sanatate!” uneori cu „viata imbelsugata”, tocmai spre a diferentia o urare generala de intentia celui care o adreseaza, in bine si nu formal.