Luna mai este, în calendarul gregorian, pe care-l folosim şi noi, astăzi, a cincea lună a anului si are 31 de zile. La origine, în calendarul roman, utilizat până în anul 45 i.Hr., când a fost înlocuit cu calendarul iulian (înlocuit şi el cu cel gregorian, în 1582) era cea de-a treia lună din an.

Denumirea lunii mai vine de la numele zeiţei Maia (în latină, “maius” – “mai mare/mai înalt”), o divinitate a primăverii, în Roma antică, soţia zeului focului, Vulcan. De asemenea, cu termenul “Maius”/”Majores” erau denumiţi senatorii romani, în timpul lui Romulus.

Luna mai, Frunzar
Luna mai, Frunzar

După unele izvoare istorice şi mitologice, a cincea lună din an a primit această denumire şi pentru că, în prima zi din luna mai, se aduceau ofrande şi se făceau sacrificii în cinstea acestei zeiţe – Maia. Alte surse susţin că o altă “Maia”, iubita lui Jupiter şi mama lui Mercur (zeu al comerţului), a dat numele acestei luni. Maia era cea despre care se spunea că protejează creşterea vegetaţiei, a florilor, iar romanii o numeau şi “Zeiţa bună a fertilităţii”.

Grecii numeau luna mai “Thargelion”, iar la celţi, de 1 Mai se sărbătorea “Beltane”/”Bealltainn”, a treia dintre cele mai mari sărbători religioase ale lumii celtice, prin focuri aprinse de către druizi (preoţii celţi), care să protejeze animalele de-a lungul întregului an.

Luna mai
Luna mai

La catolici, luna mai este dedicată Fecioarei Maria, cu atât mai mult cu cât Teofaniile/”Apariţiile de la Fatima” au avut loc în luna mai. În ţările nordice şi în multe alte ţări occidentale, în această lună se celebrează şi “Arborele de mai” sau “Arborele bucuriei”, “Arborele iubirii”, pentru a marca înfrunzirea pomilor, a copacilor, renaşterea naturii, în general. Cu această ocazie, există obiceiul ca fiecare om/familie să planteze câte un copac, reiterând actul primordial al regenerării.

Luna mai – Florar şi Armindeni

Florar
Florar

În tradiţia românească, luna mai se numeşte Florar/Frunzar sau “Luna ierburilor”. Este perioada din an când totul prinde culoare, înverzeşte şi înfloreşte, aşa cum spune şi o cunoscută zicere populară – “Mai e rai”.

Tot din folclor a rămas şi denumirea de “Armindeni” pentru prima zi din luna mai sau “Ziua pelinului” (pentru că se culege, în această zi, pelin, ca planta de leac), sau “Ziua beţivului” (se bea vin-pelin, pentru “schimbarea sângelui”). La porţi se pun crenguţe înfrunzite, aduse din pădure, cu rol apotropaic (să ferească de duhuri rele), zi care se celebrează pentru a aduce belşug peste an. În calendarul ortodox, ziua de 1 mai este dedicată Sfântului Proroc Ieremia (Armin/Irmin).

Citește și:  Simboluri celtice - o cultura si o civilizatie foarte indepartate

Constandinul puilor” (23 mai) este o altă tradiţie, potrivit căreia, până când păsările din pădure încep să-şi scoată puii, să-i înveţe la zbor, trebuie semănate porumbul, meiul şi ovăzul.

Flori de mai
Flori de mai

Paştele cailor”, o expresie care nu are corespondent într-o altă limbă, pentru că s-a născut exclusiv din legendele româneşti, se referă la o zi din luna mai, a 40-a zi după Paşte, “Înălţarea” sau “Ispasul” şi care face referire la faptul că Maica Domnului, în ziua Naşterii lui Iisus Hristos, i-a blestemat pe caii care făceau gălăgie în grajd să nu fie sătui decât într-o zi pe an, de “Ispas”.

1 Mai, în calendarul laic, în lumea întreagă, mai puţin Canada şi SUA (unde se sărbătoreşte în septembrie), este “Ziua Internaţională a Muncii”, marcând revoltele muncitorilor din Chicago, de la finele secolului al XIX-lea, şi lupta pentru o zi de muncă de opt ore.

Mai 2020, din punct de vedere astronomic

Ploaie de meteori, Sursa EarthSky
Ploaie de meteori, Sursa EarthSky

Din punct de vedere astronomic, în noaptea de 7 spre 8 mai, se poate observa fenomenul de Lună plină, o Superlună, ultima dintre cele patru ale acestui an. O “Superlună”, în astronomie, este atunci când discul Lunii este perceput cu 7% mai mare decât de obicei şi cu 30% mai luminos. Fenomenul se produce când distanţa dintre Pământ şi Lună este mai mică de 358 000 de kilometri.

Cu o noape înainte (6 spre 7 mai), ploaia de meteori Eta Aquaride va putea fi văzută şi în emisfera nordică, dacă cerul nopţii este senin. Eta Aquaridele sunt particulele de praf lăsate în urmă de Cometa Halley, observată pentru prima dată încă din anul 240 i.Hr. şi care, la fiecare trecere la periheliu (cea mai mică distanţă dintre cometă şi Soare), pierde aproximativ 100 de milioane de tone de praf şi gheaţă.

Apropierea Cometei Halley de Terra se produce de două ori pe an, în luna mai şi în octombrie, când poate fi observat, cu ochiul liber, spectacolul “stelelor căzătoare”, cum sunt numite ploile de meteoriţi în limbajul popular.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.