Marimea Universului este o idee mult prea relativa si e posibil ca oamenii care studiaza acest mult prea vast domeniu, deci cosmologii, sa nu poate determina niciodata exact dimensiunile pe care le are Universul in care vietuim si noi, atat de mici. Tot ce este cuprins in el este parte integrala din ceva si mai mare. Chiar daca dimensiunile Pamantului si cele ale Lunii pot sa fie destul de usor de imaginat, avand in vedere ca deja avem o idee formata despre ele, trebuie sa fim constienti de faptul ca de steaua cea mai indepartata ne desparte o distanta pe care niciodata nu o vom putea avea fixata in minte, ea este inimaginabil de mare si cu atat mai mult galaxiile cele mai indepartate sunt si ele aflate la o distanta poate de miliarde de ori mai mare.
Cosmologii, cei care studiaza dimensiunea si structura Universului se folosesc de o serie de modele matematice pentru a putea construi o imagine asupra dimensiunilor enorme pe care le are Cosmosul. Astfel ca marimea Universului cel mai probabil nu va putea fi determinata in era noastra, decat poate printr-o minune, iar prea curand aceasta nu va avea loc.
E posibil ca Universul chiar sa fie infinit, asa cum tind multi sa exclame, iar in acelasi timp e posibil ca el sa aiba un volum finit, insa trebuie sa ne gandim si la faptul ca un Univers finit nu ar avea nici centru, nici limite si cel mai curand s-ar curba. Asta inseamna ca intr-un mod paradoxal, un oarecare obiect care calatoreste dintr-o directie ar putea sa reapara exact din directia opusa. Un lucru este sigur insa si anume acela ca Universul se extinde, dintotdeauna s-a extins si va continua cu gratie in aceasta actiune pe care a demarat-o in momentul in care a avut loc Big Bang-ul, mai exact acum 13.7 miliarde de ani.
Astfel putem spune ca marimea Universului poate sa ramana sau cel mai probabil va ramane o enigma, bazandu-ne pe faptul ca el nu a fost descoperit in totalitate si nici „nu sta pe loc”. Studiind structura radiatiilor care au ramas in urma Big Bang-ului, cosmologii ar putea reusi sa estimeze o dimensiune minima pe care sa o aiba universul, dar asta numai si numai daca s-ar putea dovedi ca acesta este finit. Unele parti ale sale sunt despartite cel mai sigur de macar cateva zeci de miliarde de ani lumina, iar daca ne gandim ca un an lumina are 9.460 de miliarde de kilometri reiese ca Universul este deconcertant, uimitor de mare si pare imposibil de atins in totalitate de privirea umana. In continuare vom prezenta o serie de elemente care fac parte din marimea Universului, pentru a putea sa ne facem o imagine mai clara asupra a ceea ce poate reprezenta infinitatea sa:
- Pamantul si Luna – Pamantul are un diametru de 12.760 de kilometri, iar diametrul orbitei parcurse de Luna in jurul Pamantului este de aproximativ 770.000 de kilometri. Astfel ca o sonda spatiala ce e trimisa catre Luna poate sa ajunga in circa doua sau trei zile acolo.
- Sistemul Solar – Sistemul Pamant-Luna face parte din Sistemul Solar, iar acesta contine steaua noastra locala, Soarele, care ii da practic si numele iar apoi toate obiectele cosmice care reusesc sa graviteze cu atata splendoare in jurul sau, incluzand si cometele care se afla la o distanta de 1.6 ani lumina. Pluto, cunoscuta ca fiind cea mai indepartata planeta fata de Soare, se afla la aproximativ 5.9 miliarde de kilometri fata de Soare.
- Sisteme Solare vecine – Sistemul Stelar cel mai apropiat de Soare este Alfa Centauri, aflat la 4.35 de ani lumina sau la 40 de trilioane de kilometri. Pe o distanta de 20 de ani lumina fata de Soare, se gasesc si alte 79 de sisteme stelare cu un numar de 76 de stele. Printre acestea se afla si stelele binare, adica doua stele in acelasi sistem. Una dintre ele se numeste Sirius, ea fiind cea mai stralucitoare stea de pe cer. Majoritatea stelelor sunt de culoare rosie si sunt mici, chiar palide.
- Calea Lactee – Sistemul Solar si sistemele stelare din vecinatate reprezinta doar o mica parte din galaxia Calea Lactee, aceasta fiind un disc format din 200 de miliarde de stele si nori enormi de gaz si de praf. Calea Lactee are un diametru estimat de 100.000 de ani lumina si are o gaura neagra supermasiva in nucleul central.
- Grupul Local de Galaxii – Calea Lactee face parte dintr-un roi de galaxii care poarta denumirea de Grup Local, si acesta ocupa o regiune cu diametrul de 10 milioane de ani lumina si are in total 46 de galaxii, dintre care numai galaxia Andromeda este mai mare fata de Calea Lactee. Majoritatea galaxiilor descoperite reprezinta galaxii mai mici sau numite si galaxii pitice.
- Superroiul Local – grupul local de galaxii alaturi de o serie de alte roiuri de galaxii din vecinatate, asemeni roiului urias Virgo, apartin unei structuri foarte vaste numita Superroiul Virgo. Acesta are un diametru aproximat de 100 de milioane de ani lumina, iar daca este sa includem si galaxiile pitice atunci el contine zeci de mii de galaxii.
- Structura la scara mare – superroiurile de galaxii formeaza aglomerari asemeni unor noduri sau se extind asemeni unor filamente, pe o distanta de miliarde de ani lumina, fiind separate de goluri foarte mari. Totusi la scara cea mai mare, putem spune ca densitatea galaxiilor si a materiei care poate fi vazuta in Univers este uniforma.