Evenimente, maxime și învățături au rămas de-a lungul timpului în istorie, fiind folosite adesea pentru a întări o afirmație sau pentru a sublinia o situație prin analogie.

„Cogito, ergo sum!” („Cuget, deci exist!”) vine din afirmația lui Descartes, întâlnită în „Principiile filosofiei” din 1644. Aceeași idee a apărut și în „Discurs despre metodă” (1637), dar în limba franceză: „ je pense, donc je suis”.

„Ad calendas graecas” – expresia se traduce prin „la calendele grecești”, expresia subliniind că plata nu se va face niciodată. Calendele reprezentau pentru romani prima zi din fiecare lună, când se plăteau datoriile. Grecii nu aveau calende și nici acest obicei, motiv pentru care se subînțelegea că plata nu va fi efectuată niciodată.

„Apres moi, le deluge”, „După mine, potopul” este considerată a fi replica regelui Louis al XV-lea (1710 – 1774), unii analiști menționând posibilitatea de a fi aparținut metresei regelui, Madame de Pompadour. Această replică face aluzie la lipsa de interes față de ce va urma după domnia regelui, putând fi chiar și haos.

„De gustibus et coloribus non est disputandum” se traduce prin „Gusturile și culorile nu se discută”, maxima aparținând școlii scolastice a evului mediu, care considera aceste lucruri o pierdere de timp, datorită lipsei unei concluzii.

„Divide et impera” este un proverb atribuit lui Filip al II-lea al Macedoniei (382 – 336 Î.H.), fiind o atitudine adoptată în lupta cu orașele-state grecești. „Dezbină și cucerește” a fost adoptată și de împăratul Caesar și Napoleon. Regula „dezbină și cucerește/ stăpânește” se regăsește și în tratatul lui Niccolo Machiavelli, „Despre arta războiului” (1521).

„Muncă de Sisif” denotă o muncă grea, făcută fără sens. O muncă fără sfârșit. Această semnificație vine de la pedeapsa primită de către Sisif de la Zeus. Sisif, un rege crud al Corintului, este pedepsit pentru crimele sale să urce un deal în Infern, cu un bolovan în spate, doar că bolovanul este scăpat de fiecare dată când se apropie de vârful dealului; astfel, Sisif este nevoit să își reia activitatea de la început.

„Tabula rasa” – înseamnă literal „tablă ștearsă”, însă astăzi expresia denotă o persoană care nu știe nimic, cu mintea goală. Expresia a fost folosită de scolasticii antici și readusă în circulație de către John Locke pentru a desemna mintea unui nou născut, care este pregătit să învețe lucruri noi.

„Festina lente”, „Grăbește-te încet.” Preluată în română și sub forma proverbului „graba strică treaba”, este o maximă care aparține Greciei antice. „Festina lente” apare în opera istoricului roman „De vita Caesarum”, ca o replică mult îndrăgită de împăratul Augustus.

Citește și:  A opta minune – sensul şi originea expresiei

„Fortuna caeca est” apare în dialogul lui Cicero cu consulul Laelius, consemnat în „De amicitia” (Despre prietenie). Maxima se traduce prin „Norocul este orb”, consulul precizând că acesta poate și orbi pe cei ce au parte de el.

„Carpe diem” – maxima „trăiește clipa” este întâlnită în Ode, la Horatius (65 I.H. – 27 I.H.) sub forma: „carpe diem, quam minimum credula postero” („trăiește clipa, nu te încrede în ziua de mâine”). Poetul din timpul domniei lui Augustus îndeamnă prin aceste cuvinte să nu ne cufundăm în griji și să nu cercetăm viitorul, ci să ne bucurăm de prezent.

„Eppur si muove” este afirmația în italiană a lui Galileo Galilei, cu privire la sistemul solar. Galileo Galilei (1564 – 1642) a combătut, infirmat teoria lui Copernicus, potrivit căreia Pământul s-ar afla în mijlocul sistemului solar. În fața procesului intentat de Biserică, care nu a vrut să accepte că Pământul se mișcă în jurul Soarelui, Galileo Galilei a trebuit să își nege descoperirea. Conform scriitorului Giuseppe Baretti, se presupune că acest „Și totuși se mișcă” a fost rostit de fizician după proces.

„Caudinae Furcae” sau expresia „a trece prin furcile caudine” semnifică a fi nevoit să accepți condiții umilitoare; a primi critici dure. Expresia a rămas de-a lungul timpului în istorie datorită unui eveniment istoric relatat de Titus Livius în lucrarea „De la fundarea Romei”. Expresia evocă înfrângerea romanilor de către samniți în anul 321 Î.H. în defileul muntos fără apă, din apropierea orașului italian Caudine. Romanii au trebuit să accepte condiții nefavorabile pentru eliberarea lor din defileul „Furcile caudine”.

„Pollice verso.” Un gest, mai mult decât o expresie – „cu degetul mare în jos”, face referire la cerința publicului roman din amfiteatrele antice de a termina, omorî viața gladiatorului învins din arenă.

„Si tacuisses, philosophus manssises.” Maxima se traduce prin „Dacă tăceai, filosof rămâneai.” Expresia este atribuită poetului Boethius, în lucrarea „Despre consolarea filosofiei.” Proverbul este similar cu „tultus quoque, si tacuerit, sapiens reputabitur” – „prostul, dacă ar fi tăcut, ar fi fost considerat înțelept”. Expresia subliniază înțelepciunea din spatele tăcerii.

„Verba volant, scripta manet!” înseamnă „Vorba zboară, scrisul rămâne!”. Este o expresie folosită în Senatul Roman de către Caius Titus, pentru a desemna necesitatea și forța unor documente în fața unei înțelegeri orale care poate fi ușor uitată.

Astfel, „vorba volant, scripta manet!”

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.