Faimoasele cranii de cristal din Mezoamerica au fost de-a lungul timpului o sursă de mister și controverse. Cele câteva cranii au sfidat chiar și cele mai avansate eforturi științifice menite să determine cine, când și mai ales cum le-au făcut.

Craniile din cristal nu sunt neobișnuite și neîntâlnite. Mii de astfel de cranii sunt produse în fiecare an în țări precum Germania, Brazilia și China. Cu toate acestea, există câteva astfel de obiecte care au alimentat interesul intens și controversele între oameni de știință, arheologi, muzeografi și chiar spiritiști pentru mai bine de un secol.

Există undeva la 12 astfel de cranii în colecții private sau publice. În timp ce unele sunt extrem de clare, altele au un aspect mai fumuriu sau chiar din cuarț colorat. În același timp, unele au dimensiuni reale și au parte de niște detalii foarte fine în timp ce altele sunt de dimensiuni mult mai mici și mai puțin rafinate. Se crede că toate își au originea în Mexic și în restul Americii Latine, chiar dacă nici un astfel de cristal nu a fost descoperit în timpul unor excavații arheologice oficiale.

Primul astfel de craniu de cristal a apărut cu puțin timp înainte de 1863, atunci când Maximilian von Habsburg a fost pus pe tronul Mexicului. Acesta era foarte mic, având doar câțiva centimetri. Alte două exemplare au fost expuse în Paris în 1867. Aceste mici obiecte au reprezentat prima generație a craniilor de cristal. În următorii ani aveau să apară variante mult mai mari, de dimensiuni asemănătoare cu cele ale unui craniu uman obișnuit iar acestea aveau să reprezinte a doua generație.

În 1954 avea să apară a treia generație, avându-l în frunte pe celebrul „Craniu al Iubirii” sau „Craniul Osândei”, care și-a dobândit o origine mayașă. Se spune că acest craniu ar emite o lumină albastră din ochii săi și că a fost responsabil pentru distrugerea mai multor computere.

Mulți sunt de părere că aceste cranii au fost sculptate cu mii sau chiar zeci de mii de ani în urmă de către o civilizație antică din Mezoamerica. În schimb, alții sunt de părere că acestea ar putea fi relicve ale legendarei insule Altantida sau chiar merg atât de departe cât să afirme că reprezintă dovada clară că extratereștrii au vizitat civilizația aztecă înainte de ajungerea conchistadorilor spanioli.

Fascinația pentru aceste obiecte deosebite a dat naștere multor povești care mai de care mai ciudate. De exemplu, cele mai multe dintre povești se concentrează foarte mult pe puterile lor supranaturale.

În lucrarea „Misterele Craniilor de Cristal Dezvăluite” Joshua Shapiro afirmă că persoanele care s-au aflat în apropierea craniilor au dobândit anumite puteri de vindecare și abilități psihice extinse. El este de părere că aceste cranii sunt o formă de calculator ce sunt capabile să înregistreze tot ce se întâmplă în jurul lor, mai exact că ele ar putea conține istoria lumii noastre.

Chiar dacă pare o foarte mare exagerare, acest tip de păreri sunt foarte populare și nu puțini sunt cei care cred cu adevărat în ele. Cu toate acestea, cei mai mulți arheologi și oameni de știință sunt cel puțin sceptici, dacă nu chiar total împotriva unor așa idei.

Craniile au fost proeminente în operele de artă ale Mezoamericii antice, în mod deosebit în rândul aztecilor, astfel încât o legătură între aceste artefacte și civilizația aztecă nu este deplasată.

Michael Smith, profesor de antropologie la Universitatea de Stat din Arizona, afirmă că prezența craniilor în cultura aztecă era justificată prin faptul că ele erau simbolul regenerării. Mai mulți zei azteci erau reprezentați printr-un craniu, așa încât se crede că prin acest simbol erau invocați, dar nu se crede că ar fi trebuit să aibă anumite puteri specifice. În același timp, aceste cranii nu reflectă caracteristicile artistice sau stilistice ale acestor culturi.

În plus, analize recent realizate cu ajutorul microscoapelor electronice de către British Museum și Institutul Smithsonian din Statele Unite ale Americii au arătat că marcajele au putut fi realizate doar cu unelte moderne de sculptură. Ambele muzee estimează că aceste cranii au fost realizate cândva la mijlocul anilor 1800. Acea perioadă a fost marcată de un interes crescut din partea publicului pentru toate culturile antice, iar muzeele din întreaga lume erau dornice să achiziționeze piese pentru a le putea afișa.

Examinările și faptul că nici un astfel de craniu nu a fost descoperit vreodată în timpul unei săpături arheologice oficiale, a determinat British Museum să afirme că toate craniile de cristal renumite nu sunt nimic mai mult decât falsuri.

În pofida descoperirilor științifice, există o mare convingere de ambele părți și adevărul este că nimeni nu poate să știe sigur cine a făcut aceste cranii și când. Iar din moment ce nu există în prezent o modalitate pentru a determina cu exactitate vârsta unor astfel de obiecte anorganice, cel mai probabil misterul va continua.

Nebunia din jurul poveștii cristalelor de cristal a fost alimentată de-a lungul timpului de către cărți și filme precum filmul de aventură „Indiana Jones și Regatul Craniului de Cristal”.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ