Tiparnița de la mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”, prima tipografie din Moldova, a fost înființată în 1640 de către Varlaam, mitropolit al Moldovei, pasionat de studierea cărților.
Mitropolitul Varlaam, cu numele întreg de mirean Vasile Moțoc a fost răzeș de origine, din Bolotești (Vrancea). A învățat limba greacă și slavonă, în cadrul Mănăstirii Secu, în preajma viitorului episcop Mitrofan.
După ce a fost egumen al Mănăstirii Secu între anii 1608 – 1613, a devenit arhimandrit la Suceava.
Domnitorul Miron Barnovschi l-a trimis în fruntea soliei la țarul Rusiei Mihail Romanov. În Kiev, a primit scrisori de recomandare de la Petru Movilă, arhimandrit al lavrei Pecerska.
La revenirea în țară, Varlaam se retrage la Mănăstirea Secu, deoarece Barnovschi nu mai era domnitor, iar Anastasie Crimca, mitropolitul Moldovei, decedase.
Datorită calităților sale duhovnicești şi de cărturar, la recomandarea patriarhului moscovit Filaret Mikitici și arhimandritului Petru Movilă, cât și pentru serviciul său adus domnitorului Alexandru Iliaș, pe care îl împacă cu boierimea autohtonă, Varlaam este ales mitropolit la Iași, la 23 septembrie 1632. Va ocupa această funcție timp de 21 de ani, de-a lungul domniei lui Iliaș, a celei de-a doua domnii a lui Miron Barnovschi, a lui Moise Movilă și în lunga domnie a lui Vasile Lupu.
În 1633 se află în fruntea soborului ce a sfințit ca mitropolit pe Petru Movilă la Luov.
Datorită reputației sale în orientul ortodox este desemnat în 1639 unul dintre cei trei candidați la scaunul patriarhiei din Constantinopol.
În 1637 Varlaam, după ce a terminat cartea sa „Cazania”, „Carte românească de învățătură, dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svinți mari”, a cerut sprijin țarului pentru a o tipări.
În 1640, cu ajutorul lui Petru Movilă, se instalează la mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași prima tipografie. Cazania a fost tipărită în 1643. La începutul „Cazaniei” se află un imn închinat lui Vasile Lupu și două poezii religioase, printre primele versuri românești tipărite. Ea cuprinde primele pagini de proză artistică tipărite la noi. Tipărită în 4 tiraje, ea s-a răspândit în toate provinciile românești, în Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, Maramureș, mai cu seamă în Transilvania, contribuind la întărirea ortodoxismului. Este scrisă într-o limbă expresivă și meșteșugită, apropiată de graiul popular.
La tiparnița de la „Sfinții Trei Ierarhi” s-au tipărit, sub coordonarea lui Varlaam, cărți în limba română, traduceri făcute de el sau de alți cărturari. Varlaam nu se va rezuma doar la tipărirea cărților de ritual în limba slavonă, ci și la tipărirea cărții românești. Această misiune va fi continuată mai târziu de mitropolitul Dosoftei.
Organizează un colegiu pe lângă „Sfinții Trei Ierarhi”, după modelul celui de la Kiev, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu. Va lua parte la o misiune diplomatică, în 1644, la Târgoviște, prin care se urmărea împăcarea domnitorilor Vasile Lupu și Matei Basarab.
Tipărește o carte împotriva calvinismului numită „Răspunsul împotriva Catehismuluui Calvinesc”, dorind consolidarea ortodoxiei românești, amenințată mai ales în Transilvania de presiunea altor confesiuni. Această carte a fost prima carte românească de polemică teologică. Cu acest prilej, convoacă la Iași în 1645 un sobor cu participarea ierarhilor din Moldova și Țara Românească, cunoscut ca „Sinodul de la Iași”. Alte lucrări tipărite au mai fost: „Pravila lui Vasile Lupu”, „Cele șapte taine”, „Fonetismele arhaice și regionale” etc..
În 1653 se retrage la Secu, după îndepărtarea lui Vasile Lupu de la domnie, murind în anul 1657.
