De când existența acesteia a fost menționată pentru prima dată în 1147, Moscova a jucat un rol esențial în istoria Rusiei. A devenit capitala Marelui Principat al Moscovei în secolul al XIII-lea. Astăzi Moscova nu este doar centrul politic al Rusiei, dar este și cel mai populat oraș al țării și capitala sa industrială, culturală, științifică și economică. Pentru mai mult de 600 de ani, Moscova a fost și centrul spiritual al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Conform legendei, prințul Iuri Dolgoruki a oprit la un punct de comerț ce se afla aproape de confluența râurilor Moscova și Yauza și crezând că prințul local nu și-a plătit taxele, l-a omorât și a preluat controlul zonei. Prima mențiune a existenței Moscovei apare în 1147, când prințul Iuri își invită la Moscova pentru un banchet toți aliații. Importanța strategică l-a determinat pe prinț să construiască acolo primul Kremlin.

La începutul anilor 1200, hoardele de mongoli au ars Moscova și au ucis guvernatorul. Cum mongolii erau interesați de colectarea de tribut, nu a durat mult și prințul Ivan Danilovici devenea colectorul de taxe al mongolilor.

Odată cu creșterea importanței politice, Moscova devenea rivala mongolilor. Așa se face că în 1380 în bătălia de la Kulikovo, Marele Prinț al Moscovei Dimitri a reușit o rară victorie împotriva mongolilor. Această victorie nu avea să-i oprească pe mongoli din a se răzbuna dând foc Moscovei pentru a doua oară.

Spre sfârșitul secolului al XV-lea, Moscova se transformă dintr-un mic ducat într-un stat autocrat aflat în expansiune. Sub lunga domnie a Marelui Prinț Ivan al III-lea, principatele slave independente din est au fost consolidate într-o singură entitate teritorială. În 1480, armatele lui Ivan i-au împins pe mongoli mai jos de râul Ugra fără nici o luptă, punând astfel capăt celor 200 de ani de „sclavie”.

Pentru a sărbători succesul, Ivan a adus o echipă de artizani și zidari italieni pentru o renovare completă a Moscovei. Faimoasele ziduri groase de cărămidă ale Kremlinului au fost construite atunci.

Pe parcurs ce devenea o capitală politică, Moscova își asumă și rolul de centru religios. Până la mijlocul secolului al XV-lea, Biserica Ortodoxă Rusă era organizată independent de Biserica Ortodoxă Greacă. În 1450, când Constantinopolul a căzut în mâinile turcilor, Moscova și-a asumat titlul de a Treia Roma, moștenitor de drept al creștinătății. Sub conducerea lui Ivan cel Groaznic, orașul și-a câștigat porecla de „Moscova Domurilor de Aur” din cauza multitudinii de mănăstiri și biserici construite în cadrul său.

La începutul secolului al XV-lea, Moscova avea undeva la 50.000 de locuitori iar până în secolul al XVII-lea numărul lor ajungea la 200.000, făcându-l cel mai mare oraș din lume de la acea vreme.

Petru cel Mare avea să aibă mari ambiții pentru modernizarea Rusiei. El a construit cel mai înalt turn din Moscova, turnul Sukharev, ce avea o înălțime de 90 de metri și a fondat un Colegiu de Matematică și Navigație. Cu toate acestea, Petru ura Moscova pentru tradițiile sale arhaice și pentru existența boierilor care erau implicați în toate intrigile posibile.

Acestea au fost doar două din motivele pentru care acesta a mutat capitala la St. Petersburg în 1712. Fosta capitală a intrat în declin, mai ales după epidemia de ciumă bubonică.

Până la începutul secolului al XIX-lea, Moscova a ieșit din conul de umbră, iar acum aici se găsea prima universitate, primul ziar și primul muzeu din Rusia.

La începutul anilor 1800, Țarul Alexandru I reîncepuse relațiile comerciale cu Anglia, încălcând astfel tratatul cu Franța. Acesta a fost motivul pentru care Napoleon a intrat în Rusia cu cea mai mare armată pe care o văzuse lumea până atunci. Chiar dacă în urma Bătăliei de la Borodino, Napoleon a intrat în Moscova, orașul era deja părăsit iar încercările de a pune Kremlinul la pământ au fost sortite eșecului.

În urma înfrângerii lui Napoleon, Moscova a fost reconstruită și îmbunătățită foarte repede iar multe monumente au fost ridicate pentru a-i comemora pe cei care luptaseră. Pe la mijlocul secolului, industria devenea forța economică a orașului. Până la începutul anilor 1900, aici erau peste 1 milion de locuitori.

După cei trei ani de luptat în Primul Război Mondial, regimul țarist a căzut în 1917 iar câteva luni mai târziu partidul boșevic al lui Lenin venea la putere, schimbare în urma căreia Moscova a redevenit capitala Rusiei.

În 1930, Stalin a lansat o revoluție industrială ce a dus la migrarea unui număr mare de țărani la Moscova. Sub conducerea sa, orașul a fost transformat, clădirile vechi precum Catedrala Kazan au fost dărâmate pentru a face loc noilor structuri.

Stalin a fost luat prin surprindere de ofensiva lui Hitler din 1941, când germanii ajunseseră la 30 de kilometri de Kremlin. Din fericire pentru sovietici, iarna timpurie a oprit avansul nazist iar contraofensiva sovietică a salvat orașul de la captură.

După moartea lui Stalin în 1953, Hrușciov a încercat o nouă abordare a conducerii, implementând reforme și promițând îmbunătățirea condițiilor de viață. Astfel că în jurul capitalei s-au ridicat complexe rezidențiale ce erau atât de prost construite încât fuseseră poreclite mahalale.

După demiterea lui Hrușciov, la putere a venit Brejnev, care a creat în jurul Moscovei un centru de cercetare și dezvoltare militară; o treime din populația orașului lucra acolo. Până în 1980 populația capitalei depășea 8 milioane.

Venirea lui Gorbaciov la conducerea sovietică a dus la schimbări radicale. Primar al Moscovei a fost numit Boris Elțin, care la rândul său avea să devină primul președinte al Rusiei ales în mod democratic.

Schimbările ce au marcat țara şi trecerea la democrație au fost în mare măsură determinate la Moscova. Problemele Rusiei cu anumite provincii ce doresc independența au dus la multe atentate la Moscova soldate cu sute de morți.

De atunci și până acum, capitala rusă a trecut prin mai multe perioade în care a fost mai deschisă spre vest dar în ultimii ani, odată cu venirea lui Vladimir Putin la conducerea țării, atât Rusia cât și Moscova s-au îndepărtat de lumea occidentală; oraşul continuă a fi centrul politic, cultural și economic al țării.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ