Intre anii 1887-1900, a fost infiintat Muzeul National al Unirii din Alba Iulia – o institutie de interes national care prin monumentele sale si bogatia colectiilor reflecata istoria milenara a acestui oras.
Muzeul Unirii se afla in mijlocul orasului si cuprinde doua edificii importante: cladirea ,,Babilon” (dateaza din 1851-1853) si cladirea ,,Salii Unirii” (dateaza din 1898).
Expozitia principala cuprinde 350 mii de piese, care apartin patrimoniului muzeului si care au ca tematica – originile si evolutia unitatii poporului roman din Transilvania si a celorlalte provincii romanesti, din timpurile cele mai vechi pana in perioada contemporana.
Sectia de preistorie cuprinde materiale arheologice care releva dezvoltarea societatii omenesti din paleolitic pana in prima etapa a epocii fierului, prin exponate: unelte, idoli din ceramica, vase – descoperite in asezarile din judetul Alba (Cris, Petresti, Cotofeni s.a.). Sunt si vestigii din ceramica, os, piatra, metal – ce au fost descoperite la fortificatia Hallstattiana din Teleac.
Muzeul Unirii are la primul etaj sectia daco-romana si feudala, care prezinta numeroase exponate si tezaure (precum: obiecte din bronz, ceramica, fier, tezaure din argint, artefacte romane, grecesti) descoperite in urma sapaturilor arheologice facute in cetatile dacice (de la Piatra Craivei, Capalna, Cetatea de Balta, Cugir, Lupu).
Cucerirea romana este reprezentata printr-o colectie de diverse materiale, precum: arme, figuri de imparati (Marcus Aurelius, Septimius Severus), inscriptii cu numele unor comandanti militari, statui, bazoreliefuri ale unor zeitati (Jupiter, Apollo, Nemesis, Magna Mater), opaite, obiecte de podoaba, recipiente din sticla, etc. – care au fost descoperite in orasele romane de la Apulum (centrul minier Ampelum).
Alte numeroase exponate descoperite la Apulum si Blandiana, Berghin, Santmiclaus (in Transilvania) dovedesc originea romanica a populatiei care a continuat sa vietuiasca in Dacia dupa parasirea ei de catre Imperiul roman, printre care: monede romane si bizantine, pahare din sticla, opaite crestine (din secolele V-VI), obiecte de ceramica (din secolele IV-IX), podoabe, unelte agricole.
Epoca feudala este ilustrata prin documente si materiale care amintesc de primele formatiuni statale romanesti, de voievodatele lui Glad, Gelu si Menumorut si despre legaturile dintre cele trei tari romane. O parte a expozitiei ilustreaza marile batalii ale tarilor romane impotriva turcilor (in secolele XIV-XVI) conduse de voievozii: Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, etc. Expozitia este completata de colectia de arme: sabii, armuri, varfuri de sageti de lance, halebarde, pinteni s.a.
Muzeul Unirii are la etajul al doilea cateva sali consacrate lui Mihai Viteazul – unificator al Tarilor Romane prin actul realizat la Alba Iulia intre 1599-1600, prin care acest oras a devenit capitala principatelor romane unite. Aici sunt: scene de batalie, portrete, arme, documente, steaguri, tiparituri romanesti (Biblia lui Serban Cantacuzino din 1688, Noul Testament de la Balgrad (Belgrad) din 1648), obiecte de arta si bisericesti, fragmente de pictura murala, etc.
Tot la acest etaj este o sala dedicata rascoalei lui Horea, Closca si Crisan, unde sunt expuse: documente, stampe, obiecte originale, inelul de fier din celula lui Horea, roata de executie si alte materiale – care evoca scopul celei mai mari rascoale taranesti din Transilvania de la sfarsitul Evului Mediu.
Partea de istorie moderna a expozitiei de la muzeu incepe cu opere in editii princeps ale scriitorilor ,,Scolii Ardelene” (S. Micu, Gh. Sincai, P. Maior), cat si primul program original – ,,Supplex Libellus Valachorum”.
Valoroase exponate, documente originale semnate de prefectii si tribunii revolutiei din Transilvania de la 1848 (Avram Iancu, Simion Barnutiu, Gheorghe Baritiu, Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu), fluierul, mantaua Iancului, pistoalele prefectilor (Dobra, Balint, Solomon) – sunt nepretuite vestigii care subliniaza unitatea tarilor romane, programele si principalul deziderat – realizarea unitatii si independentei nationale.
Expozitia muzeului prezinta si documente prin care romanii transilvaneni si-au adus aportul cauzei natiunii romane de la Unirea Principatelor de la 1859 si in Razboiul de Independenta din 1877. De asemenea, sunt si documente, obiecte, fotografii originale, ziare, reviste care atesta maretul act al Unirii Transilvaniei cu Romania de la 1 decembrie 1918.
Muzeul Unirii are cateva panouri pe care au fost expuse evenimentele dintre cele doua razboaie mondiale, Consolidarea statului national roman, Campania militara impotriva Ungariei din 1919, Reforma agrara din 1921-1927, Incoronarea regelui Ferdinand I si a reginei Maria la Alba Iulia in 1922, Serbarile Unirii din 1929. Alte panouri expun evenimente desfasurate la Alba Iulia: Serbarile Unirii din 1939-1940, Organizarea tinutului Mures cu capitala la Alba Iulia din 1938-1940, Dictatul de la Viena si Ultimatumul sovietic din 1940 privitoare la Transilvania, Basarabia si Bucovina.
Sala Unirii – integrata in Muzeul Unirii – este cea care a gazduit lucrarile celor 1228 delegati alesi, care au hotarat la 1 decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu Romania. Hotararea a fost apoi adusa la cunostinta celor 100 mii de participanti aflati pe Campul lui Horea din afara cetatii. Sala a fost decorata la incoronarea regelui Ferdinand din 1922, pentru receptia oficiala.
Decoratia salii, arcadele voievozilor si a regilor cuprind portretele lui: Basarab I, Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Constantin Brancoveanu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ferdinand I si altii.
Arcada oamenilor de cultura are portretele lui: G. Lazar, G. Asachi, G.Baritiu, E. Radulescu, N. Balcescu, I. Slavici, M. Kogalniceanu, S. Barnutiu, V. Alecsandri, M. Eminescu, G. Cosbuc, N. Iorga.
In Sala Unirii sunt expuse documente originale, copii, fotografii cu steagurile originale ale unor delegatii participante la actul Unirii, biroul original la care s-a redactat ,,Declaratia de autodeterminare a romanilor din Transilvania” citita apoi la Bucuresti de catre deputatul Alexandru Vaida Voievod in octombrie 1918, bustul regelui Ferdinand si al reginei Maria (realizate de sculptorii Paul Vasilescu si Vlad Cilan).
Muzeul Unirii are cateva sali alaturate de Sala Unirii in care este expozitia etnografica si de arta populara cu tematica: semnul credintei ilustrat prin icoane pe lemn si sticla din zona Transilvaniei; semnele inceputului, nasterea, copilaria si casatoria ilustrate prin costume, mobilier, tesaturi, carul cu zestrea miresei; sezatoarea, si multe produse de arta populara, ceramica, obiecte de lemn, etc.
In jurul Salii Unirii sunt 20 de busturi lucrate in bronz, reprezentari ale celor mai importante personalitati culturale, politice, militare, egleziastice care au contribuit la realizarea Unirii: Iuliu Maniu, episcopul Miron Cristea, Ioan Suciu, episcopul Iuliu Hosu, Teodor Mihaly, Ion Nistor, I.I.C.Bratianu, generalul Alexandru Averescu, Ion Ratiu, Aurel Vlad si altii.
Cel mai important document de la muzeu este manuscrisul ce contine cuvantarea originala a lui Vasile Goldis citita in Sala Unirii (la data de 1 decembrie 1918) si care se incheia astfel: ,,Legatura Sfanta a celor 14 milioane de Romani ne indreptateste azi a zice: Traiasca Romania Mare!”.
