Muzeul National al Unirii de la Alba Iulia este spatiul in care se pastreaza memoria celui mai important eveniment din istoria moderna a Romaniei, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, dar si dovezi arheologice, etnografice, istorice ale unei existente milenare a poporului roman, in spatiul transilvanean. Orasul insusi, Alba Iulia (denumit Apulum, dupa cucerirea Daciei de catre Imparatul Traian, si Balgrad-“Cetatea Alba”, in slavona), asezat in inima tarii, este incarcat de o istorie bogata, care incepe pe vremea dacilor si care, ulterior, s-a legat, in diverse moduri, de idealul de unitate a romanilor.
Intre 1542 si 1690 a fost capitala Pricipatului transilvanean si tot aici, in 1599, la 1 noiembrie, marele domnitor Mihai Viteazul proclama unirea celor trei provincii romanesti, Tara Romaneasca, Moldova si Ardealul, o unire vremelnica, dar care a trezit si mai mult, in constiinta poporului, unitatea de neam. Un secol si jumatate mai tarziu, locuitorii orasului au participat activ la revolutia de la 1848, animata, si aceasta, de dorinta de libertate si unitate. La 1 decembrie 1918, in cadrul Adunarii Nationale, s-a declarat, oficial, Unirea Transilvaniei, Maramuresului, Banatului si Crisanei, cu Romania. In 1922, in octombrie, la Catedrala Reintregirii Neamului, Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati si recunoscuti drept conducatori ai Romaniei Mari. In 1990, la 1 decembrie, dupa rasturnarea regimului comunist, s-a sarbatorit la Alba Iulia, pentru prima data, Ziua Nationala a Romaniei.
Muzeul National al Unirii de la Alba Iulia este amenajat in zona istorica a orasului, unde exista mai multe edificii din secolelel al XVIII-lea – al XIX-lea, care au facut parte din cea mai puternica fortareata din Rasaritul Europei, construita in forma de stea, cu sapte bastioane si cu impresionante porti de acces. Din secolul al XIX-lea dateaza Palatul “Babilonul”, care adaposteste Muzeul National al Unirii si “Sala Unirii”, gandita, initial, ca un cazinou, pentru ofiteri. Catedrala Reintregirii a fost construita in 1922.
Inaugurarea Muzeului de la Alba Iulia s-a facut in 1888, din initiativa arheologului si profesorului de stiintele naturii, Adalbert Cserny, director al Societatii de istorie, arheologie si stiintele naturii. Abia in 1929, membrii Societatii ASTRA ( Asociatia Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman), condusi de marele carturar Andrei Saguna, hatarasc transformarea lui intr-un muzeu al Unirii.
Initial, patrimoniul muzeului s-a constituit din donatii de carte, piese de arheologie si etnografie, monede, obiecte de arta etc., aproximativ 18 000 de obiecte, pana la 1916, cand Adalbert Cserny se stinge din viata. In timpul Primului Razboi Mondial, pentru a se proteja patrimoniul, exponatele mai importante au fost trimise la Budapesta. Dupa numirea lui Nicolae Iorga la conducerea Comisiei Monumentelor Istorice, Muzeul se va imbogati constant, prin eforturile acestuia si ale profesorului Ion Berciu, director al muzeului, numarul exponatelor dublandu-se pana in 1949.
In prezent, Muzeul National al Unirii de la Alba Iulia cuprinde sectii de arheologie cu exponate din toate epocile importante, de la perioadele dacica si romana (mileniul VII i. Hr. – I d.Hr.), continuand cu epoca medievala (secolele al VIII-lea – al X-lea), pana in etapa moderna a istoriei Romaniei. Perioada preistorica este ilustrata prin piese de o exceptionala valoare: ceramica pictata, arme, unelte din piatra si arama (multe din Apulon, asezare dacica din apropierea orasului de azi), podoabe descoperite in mormintele din Muntii Apuseni, obiecte de bronz din zona Vintu de Jos, Cugir, Zlatna etc.
Impresionante prin numar, dar si prin valoare, sunt dovezile arheologice din perioada romana, mai ales secolele al II-lea- al III-lea, descoperite la Apulum, pe teritoriul de azi al orasului Alba Iulia: ceramica, vase de sticla, podoabe din os si bronz s.a.m.d. Descoperiri relativ recente (ultimii 20 de ani), din zona templului Liber Pater, aduc noi informatii, deosebite, despre spiritualitatea dacilor (reprezentari ale unor zeitati) si despre cea ulterioara, de dupa cucerirea romana.
Sectia dedicata perioadei medievale arata o puternica inflorire a voievodatelor romanesti si dovezi ale luptei de aparare a romanilor impotriva expansiunii otomane si austro-ungare. Un intreg etaj, al doilea, al Muzeului National al Unirii de la Alba Iulia, este consacrat Unirii Tarilor Romane, sub conducerea lui Mihai Viteazul, cu arme, documente, steaguri, obiecte de cult, tiparituri (inclusiv prima traducere in limba romana a Noului Testament, cunoscut sub numele de “Noul Testament de la Balgrad”, realizat prin efortul mitropolitului Simion Stefan).
Marea Unire de la 1 decembrie 1918 ocupa, dupa cum este de asteptat, un loc privilegiat in Muzeul National al Unirii de la Alba Iulia. O sala intreaga evoca Adunarea Nationala de la Alba Iulia, printre documentele foarte importante numarandu-se discursul (in original) al lui Vasile Goldis, scris de mana, strabatut de un autentic fior patriotic, menit sa-i inflacareze pe cei prezenti. Discursul este insotit de Un Proiect de Rezolutie, in noua puncte, cuprinzand principii democratice, moderne ale organizarii statului. Citirea primului punct, insa, la ora 12, la 1 decembrie 1918, care decreta unirea tuturor teritoriilor locuite de romani, din Banat, Crisana, Maramures, cu Romania, a provocat un entuziasm de nedescris, aplaudandu-se minute in sir. Aceasta cuvantare a fost tinuta in fata a 1228 de participanti, in “Sala Unirii”.
Astazi, Muzeul National al Unirii de la Alba Iulia este din ce in ce mai implicat in diverse manifestari, organizandu-se constant, expozitii, conferinte si chiar lectii interactive pentru cei pasionati de acest domeniu. Chiar in aceasta perioada, cei vor ajunge in Alba Iulia pot vizita muzeul, unde vor gasi, de exemplu, expozitia “Lux, util si estetic la Apulum” (accesorii vestimentare si podoabe), cu obiecte expuse in premiera si cu proiectii video si expozitia de icoane, intitulata “Icoanele inlacrimate ale Transilvaniei” (prima pana in 31 decembrie, iar cea de-a doua, pana in 11 decembrie 2011).