Muzeul Prado din Madrid, Spania(Museo Nacional del Prado) este una dintre cele mai mari pinacoteci (colectie de tablouri) din lume, cuprinzand opere ale pictorilor spanioli, flamanzi, italieni, francezi, germani, apartinand secolelor al XIV-lea – al XIX-lea. Velasquez, Jerome Bosch, Goya, dar si El Greco, Rafael, Rubens, Tintoretto, Caravaggio, Botticelli, Rembrandt, Albrecht Durer sunt doar cateva nume de mari artisti ale caror opere se afla in acest remarcabil muzeu. In plus, in proprietatea Muzeului Prado se mai gasesc diverse colectii de desene (peste 6000) , stampe (in jur de 3000), sculpturi, obiecte de arta decorativa, doar jumatate dintre acestea fiind expuse, din lipsa de spatiu.
Cladirea muzeului (corpul central) a fost construita in secolul al XVIII-lea, in timpul regelui Carol al III-lea, al Spaniei, pe o pajiste (“prado”- in spaniola, “pajiste”), acesta hotarandu-se sa infrumuseteze orasul, prea putin dezvoltat, la momentul acela, cu un spatiu urban, cu parcuri, fantani si constructii destinate stiintelor si artelor. Proiectul a fost incredintat arhitectului Juan Villanova, dar constructia a servit o vreme, in timpul razboiului de Independenta, ca adapost pentru armata lui Napoleon. A devenit muzeu in 1814 si a fost inaugurat in 1819, cand au fost expuse aici unele dintre cele mai frumoase tablouri apartinand colectiilor regale. In 1918, au primit destinatia de muzeu si cladirile aflate in apropiere.
Colectii
Astazi, muzeul este organizat pe trei nivele: la parter, scoala flamanda, italiana si germana. O sala intreaga ii este consacrata lui Jerome Bosch (1450-1516), unul dintre pictorii preferati ai lui Philippe al II-lea. Etajul intai este “inima” Muzeului Prado, deoarece cuprinde maestrii spanioli ai secolelor al XVII-lea –al XVIII-lea (in primul rand, Velasquez). Etajul al doilea este amenajat recent, cu pictura europeana a secolului al XVIII-lea, inclusiv splendida colectie Goya.
Renasterea spaniola si epoca baroca sunt ilustrate, in Muzeul Prado, printr-o impresionanta colectie de tablouri, dintre care cele ale lui Velasquez ocupa un loc privilegiat ( “Triumful lui Bacchus”, “Predarea Bredei”). “Las Meninas” (“Doamne de onoare”), de exemplu, este considerat capodopera lui Velasquez, tabloul fiind reprezentativ pentru arta baroca si facand posibile nenumarate interpretari. Subiectul acestei realizari artistice este Marguerite, infanta familiei regale (a lui Philippe al IV-lea), iar pe fundal, acolo unde se pot vedea mai multe tablouri acoperind un perete, unul dintre ele seamana cu o oglinda in care se vede reflectata imaginea cuplului regal.
In partea dreapta a tabloului apare autorul insusi (Velasquez), cu o pensula in mana, pictand familia regala, o tehnica a compozitiei cunoscuta sub numele “mise en abyme” (punere in abis). Privirea pictorului pare a trece dincolo de marginile tabloului, acolo unde se presupune ca s-ar afla regele si regina. Anumiti cronicari ai timpului sustin ca regele insusi ar fi pictat, pe tunica lui Velasquez, dupa ce tabloul a fost terminat, crucea, simbol al Ordinului cavaleresc Santiago, pe care pictorul ar fi primit-o, de fapt, trei ani mai tarziu. Secolul al XVIII-lea din pictura spaniola, in Muzeul Prado, este dominat de desenele si picturile lui Goya, printre care faimoasele Picturi “negre”, precum si cele din ciclul Maja (portrete ale Pepitei Tudo, amanta si apoi sotia printului Godoy, om politic foarte cunoscut in Spania secolului al XVIII-lea).
Picturile “negre” – “Viziune fantastica”, “Sabatul vrajitoarelor”, “Dezastrele razboiului”, “Cainele” – tradeaza angoasele si deziluziile artistului, dintr-o perioada foarte tensionata, amenintat, pe de o parte, pentru indrazneala de a o fi pictat pe Maja, iar, pe de alta, bolnav, aproape complet surd. Secolul al XIX-lea spaniol, in Muzeul Prado, cuprinde peste 3700 de picturi, dar numai o mica parte dintre acestea au fost expuse, dupa ce, in 2009, s-au deschis inca douasprezece sali de expozitie.
Colectia de pictura italiana este a doua ca marime, cuprinzand capodopere ale picturii universale, precum “Bunavestire” de Fra Angelico, “Moartea Fecioarei””, de Mantegna, “Hristos mort”, de Messina etc. Pictura baroca si clasica italiana constituie un centru de interes in Muzeul Prado, prin calitatea operelor care pot fi admirate aici – “David si Goliat” de Caravaggio, “Venus si Adonis” de Annibale Carracci.
Pictura flamanda este exceptional reprezentata de Pieter Bruegel cel Batran (in special, tabloul “Triumful mortii”), de picturile lui Rubens, 25 de tablouri ale lui Van Dyck, Rembrandt (“Artemise”) etc.
Colectia germana este mai redusa, ca numar, dar de o mare calitate artistica – Albrecht Durer (“Autoportret”), Lucas Cranach cel batran (“Fecioara cu pruncul”), Hans Baldung (doua alegorii) etc.
Un “dublu” al “Giocondei” la Muzeul Prado
Un fapt absolut deosebit este acela ca la Muzeul Prado se afla un “dublu” al Giocondei, celebrul tablou al lui Leonardo da Vinci, realizat, se pare, in acelasi timp cu originalul care se gaseste la Louvre si despre care, s-a crezut, multa vreme, ca este o replica tarzie, facuta de vreun pictor flamand anonim. Jurnalul britanic de arta, dupa indelungi cercetari si restaurari, a confirmat insa ca este tabloul lui Da Vinci, o “sora” geamana a Giocondei. Un argument este si faptul ca pe fundal, sub un strat intunecat, s-a descoperit un peisaj toscan, intocmai ca cel care se poate vedea in spatele Monei Lisa. Prin analiza in infrarosu, Centrul de restaurare al muzeelor din Franta a constatat ca desenele trasate sub culoare sunt identice in cele doua “Gioconde”, ceea ce inseamna ca ori Da Vinci este cel care le-a executat ori un discipol (Andrea Salai sau Francesco Melzi) care repeta intocmai gesturile maestrului.
Muzeul Prado pe Google Earth
Utilizand tehnologia Google Earth, colectiile Muzeului Prado pot fi vizualizate si admirate pana la cele mai fine detalii. O spectaculoasa reconstituire in 3D a capodoperelor muzeului sta la dispozitie pe Internet, pentru toti iubitorii de arta.
Video Muzeul Prado din Madrid, Spania, in Google Earth:
http://www.youtube.com/watch?v=D1EOJr11bvo