Targoviste era considerata capitala Tarii Romanesti, incepand din 1396 pana spre mijlocul sec. al XVIII-lea. In acea perioada, in Tara Romaneasca apar o serie de cronicari, devotati marilor idealuri ale poporului: egumenul Manastirii Dealu, Matei al Mirelor, vistiernicul Ienachita Vacarescu, banul Udriste Nasturel, diaconul Coresi, stolnicul Constantin Cantacuzino, logofatul Stoica Ludescu, ofiterul Vasile Carlova.

Alte nume importante care au marcat literatura romana, in preajma evenimentului de la 1848, sunt: Grigore Alexandrescu, Smara Gheorghiu si Ion Ghica (patriot).

Muzeul Scriitorilor Targovisteni s-a deschis in fosta casa a lui Ion Al.Bratescu-Voinesti. In curtea muzeului se afla statuia cu bustul lui Ion Al.Bratescu-Voinesti. El s-a nascut la Targoviste, in 1868 (fiul boierului Alexandru Bratescu), studiaza medicina, dreptul si literele. Prin proza sa, Ion Al.Bratescu-Voinesti se adreseaza ,,celor mici si celor mari”, cu o sensibilitate deosebita, ca de ex.: duioasele naratiuni ,,Bietul Tric”, ,,Privighetoarea”, ,,Puiul”.

La Muzeul Scriitorilor Targovisteni sunt prezentate o serie de momente din viata scriitorului Ion Al.Bratescu-Voinesti: perioada de studentie, anii de avocatura, anii de debut in ,,Convorbiri literare”, precum si colaborarea sa la ,,Viata romaneasca”. Tot aici, este expus violoncelul scriitorului (a doua pasiune).

In prima incapere din partea stanga, Elena Vacarescu (1856-1947) – poeta cunoscuta si pretuita in Franta, prin operele: ,,Le jardin passionne”, ,,Amor vincit”, romanul ,,Le sortilege” (,,Vraja”) inspirat din viata satului romanesc, ,,Le Rhapsode de la Dambovita” (,,Rapsodul Dambovitei”), ,,Cantece si balade romanesti” (culese din popor).

Iancu Vacarescu, o alta personalitate a timpului, este un adevarat patriot, animator al culturii in prima jumatate al sec. al XIX-lea in Tara Romaneasca. S-a preocupat de organizarea primelor reprezentatii teatrale in Bucuresti. Colaboreaza la ,,Curierul romanesc” (1829), publica ,,Ceasornicul indepartat” (o elegie originala, 29 iunie 1829). La 16 august 1829, realizeaza cantoneta ,,Plecarea”, continua cu ,,La stema tarii”, in final publica un volum de poezii (1848). Tot aici, se afla si pagini de Ienachita Vacarescu, coperta gramaticii ,,Observatii sau bagari de seama asupra regurilor si oranduielilor gramaticii romanesti”.

foto: adhoc.ro
foto: adhoc.ro

Intr-o nisa in perete, se afla bustul de bronz a lui Ienachita Vacarescu, autorul cunoscutului ,,Testament”. Darul poetic al acestuia s-a transmis si fiului sau Alecu Vacarescu. Versurile scrise de Alecu Vacarescu au fost publicate de Anton Pann in ,,Poezii deosebite sau cantece de lume” (1837).

Ion Heliade Radulescu – personalitate importanta multilaterala – a militat pentru infiintarea unui teatru national, a desfasurat activitate didactica, s-a implicat in domeniul presei, muzicii, literaturii, politicii etc. Aici la Muzeul Scriitorilor Targovisteni, sunt fotografii de familie ,,Vila Heliade Radulescu” etc. a fost interesat de intocmirea gramaticii si dictionarului limbii romane, a facut traduceri din operele literaturii universale. Textele, imaginile exponatelor de la muzeu edifica foarte bine viata si activitatea lui Heliade Radulescu.

Vasile Carlova a scris ,,Pastorul intristat”, ,,Ruinurile Targovistei”, ,,Inserare”, ,,Rugaciune”, ,,Oda ostirii romane” (apare in ,,Curierul romanesc” sub titlul ,,Marsul lui Carlova”). In Muzeul Scriitorilor Targovisteni, sunt prezentate fotografii si facsimile cu viata sa.

Grigore Alexandrescu s-a nascut la Targoviste. Isi pierde de timpuriu parintii, pleaca la Bucuresti, colaboreaza la ,,Curentul romanesc”, ,,Dacia literara”. In 1832, apare prima lui culegere ,,Elizer si Neftali”. La muzeu sunt facsimile ce prezinta si la doilea volum de versuri cu 20 de poezii de factura romantica: ,,Miezul noptii”, ,,Adio”, ,,Prietesugul”. In perioada 1837-1848 (perioada de maturitate literara) el scrie fabule.

In alta camera de la Muzeul Scriitorilor Targovisteni, este prezentat I.C.Vissarion – povestitor popular, autor a numeroase volume ,,Lupii”, ,,Privighetoarea neagra”, ,,Capcana”, ,,Marlanii”, ,,Nevestele lui mos Dorogan”, in ele scriitorul apare ca un bun psiholog si creator iscusit de caractere. Aici, se afla pe un perete portretul in ulei a lui I.C.Vissarion, realizat de Vasile Blendea.

Citește și:  Din secolul al XXI-lea, simbolistica sarbatorilor de iarna

Muzeul Scriitorilor Targovisteni adaposteste si alte opere ale altor personalitati ale literaturii romane: Al.Vlahuta, Raicu Rion – Ionescu (fosti profesori la Targoviste).

Al.Vlahuta creeaza la Targoviste revista literara ,,Armonia”, in ea apare elegia sa ,,Dormi in pace”, scrisa la moartea logodnicei sale Matilda Grecescu. In holul (salon) se afla vitrina centrala care prezinta manuscrise, autografe, carti, fotografii, ale poetilor si prozatorilor din literatura contemporana: Cicerone Theodorescu, Gheorghe Tomozei, Ecaterina Oproiu, Ioan Cioranescu, Theodor Bals etc.

Se gasesc la muzeu, o serie de exponate deosebit de importante: sculptura in lemn de jugastru de Nicolae Kruch, sculptura stolnicului Constantin Cantacuzino, xilografia reprezentand pe Matei Basarab si Doamna Elena, ,,Gramatica” lui I.H.Radulescu, sculptura din piatra a lui I.H.Radulescu (facuta de Frederic Storck), Grigore Alexandrescu in bronz (de Pavelescu Dima), precum si Vasile Carlova si Bratescu Voinesti (sculpturi realizate de Vasile Blendea), bustul in marmura al Smarandei Gheorghiu (creat de Mihail Onofrei).

Intr-o cladire noua din curtea muzeului, a fost amenajat Muzeul Tiparului si al Cartii Vechi Romanesti. Aici exponatele sunt prezentate in mod cronologic.

foto: adhoc.ro
foto: adhoc.ro

Casa Cretulescu – un pretios monument de arhitectura din Targoviste (construita pe timpul lui Constantin Brancoveanu), in cele cinci camere care o compun, este prezentat evolutia tiparului pe teritoriul tarii in perioada 1506-1830 prin: fotocopii, documente, grafice, carti, diferite obiecte din acea epoca, manuscrise din sec. al XIV-lea, dintre care un Evangheliar (cu bogate picturi cu aur), portretele celor patru mari evanghelisti, inceputurile de evanghelie, un document de la Mihai Viteazu (de dimensiuni mai mari, cu sigiliul tarii aplicat pe el, cu iscalitura domnitorului pe spate).

Se gasesc aici o serie de calimari din argint, bronz (decorate frumos), o colectie de inele (sigilate). Interesante sunt mulajele de pe tablitele de pamant, care au fost gasite la Tartarie (Hunedoara). Pe aceste tablite este folosita scrierea ideopictografica (inca din mieniul IV i.e.n.) – primele urme de scris descoperite in Europa au fost pe teritoriul tarii noastre.

In sala a doua a muzeului este prezentata evolutia tiparului in sec. al XV-lea. Aici, se gasesc 4 incunabule cu literele de la inceputul capitolelor (frumos ornate si scrise cu aur).

Sala a treia gazduieste tiparul sec. al XVII-lea, iar in sala a patra se afla tiparul sec. al XVII-lea si al XVIII-lea, cu vitrine in centrul salii si materiale grafice expuse in panouri: ,,Pravila de la Govora”, ,,Cartea romaneasca de invatatura” (1642), ,,Cazania lui Varlaam” (prima carte tiparita in limba romana in Moldova , 1643), ,,Noul Testament” (tiparit la Balgard, 1648), ,,Psaltirea in versuri”, si ,,Vietile Sfintilor” (la aceasta Dosoftei a lucrat 20 de ani), ,,Evanghelia de la Bucuresti” (1682).

In vitrinele din Sala cea mare se gasesc trei xilogravuri din sec al XIX-lea (1806, 1827, 1840) – gravate de Pop Muresan si Mosor. Alaturi se afla o matrita de lemn si un ornament din bronz gravat de Antim Ivireanu, cele doua tiparnite (prima din 1640, adusa de la Kiew si a doua, o copie a tiparnitei de la Cluj, 1781)

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.