Pictorul Stefan Dumitrescu si operele sale de arta

Pictorul Stefan Dumitrescu (1886-1933) s-a nascut la Husi, in judetul Vaslui.

Studiile le-a inceput la Iasi la Scoala de Arte Frumoase (1903-1908), continua apoi studiile la Paris la Academia libera La Grande Chaumiere (1911-1913). Muzeul Luvru din Paris ii ofera posibilitatea de a continua studiile si de a crea desene sau copii dupa operele pictorilor din Renastere. Intors in tara este numit profesor la Liceul Spiru Haret din Bucuresti in anul 1916, apoi devine rector in anul 1928 la Scoala de Arte Frumoase din Iasi. In perioada cat a stat in Franta, pictorul a avut prilejul sa cunosca artisti parizieni.

Despre aceasta perioada in care a locuit la Paris, pictorul povesteste: ,,La Paris am intrat in Academia libera La Grande Chaumiere din Montparnasse. Mai tarziu am avut atelier propriu in Montmartre. Am cunoscut abia atunci primii impresionisti. Am iesit la peisaj cu Monet si Seurat. In toamna din 1913 l-am descoperit pe Cezanne”.

Stand la Paris, Stefan Dumitrescu a avut prilejul sa fie la curent cu Expresionismul Scolii de la Paris, propuse de viziunile lui Rouault si Modigliani, Chagall si Soutine, care au influentat crucial nu numai pictura apuseana, ci si pictura intregii lumi. Datorita experientelor acumulate din Franta, Stefan Dumitrescu considera ,,Un artist invata de la oricine, chiar de la un copil…de la arta neagra chiar si de la artele populare, de la care modernul nu poate capata decat o mare lectie de sinceritate”.

Pictura lui contureaza viziunea densa, incarcata de rezonante dramatice.

In opera sa atentia lui Stefan Dumitrescu s-a fixat asupra taranului roman, asupra expresiei si tinutei, gesturilor si portului sau. ,,Eu vad pe taran in mare, in stil grav si foarte simplu,…linia taranului nostru e cumintenie primitiva”. ,,Miscarile lui sunt simple, aproape clasice, gesturi mari, calme, linistite. Acestea caracterizeaza pe taran…si de ele ma tin in pictura mea”, spunea el. Taranii innobileaza cu prezenta lor monumentala, precum cele trei siluete din ,,Unchesii”. Alte picturi sunt: ,,Taranci din Saliste”, ,,Taranca torcand”, ,,Femei tesand la razboi”, ,,Doua femei”, ,,Crucea de pe deal”.

Creatia artistului este marcata de doua importante momente. Cel dintai vizeaza perioada inspirata de natura, lumina si peisajul Mangaliei, precum si de lumea orientala care popula litoralul romanesc si bulgar. Al doilea moment a fost determinat dramatic de participarea la Primul Razboi Mondial. Aceste doua categorii de evenimente si fapte, de oameni si trairi intense i-au oferit pictorului subiecte de inspiratie, in compozitii si portrete, peisaje, picturi in ulei, desene, acuarele si guase. Taranii din Dobrogea, siluetele turcilor din Mangalia si Techirghiol, peisaje marine, strazile dobrogene au constituit subiecte de inspiratie pentru Stefan Dumitrescu in picturile sale. Dintre opere fac parte: ,,Femei pe plaja”, ,,Peisaj din Mangalia”, ,,Peisaj din Balcic”, ,,Turci la Mangalia”, ,,Peisaj dobrogean”, ,,Tatari”, ,,Tiganci din Dobrogea”.

Artistul se regaseste alaturi de taranii romani, el imortalizeaza evenimentul tragediei comune in compozitia ,,Mortii de la Casin” – pictata in 1917, care a fost distrusa in 1938 intr-un incendiu, dar cele doua schite realizate in aceeasi vreme prezinta sentimentul apasator al acelor vremuri. In aceasta lucrare pictorul ilustreaza o familie de razesi care isi veghea cu tristete profunda rudele ucise de bombele vrajmase. Cei trei morti isi dormeau somnul de veci, erau intinsi pe pamant acoperiti cu scoarta inflorita (ce mai ramasese din gospodaria distrusa). Decorul era simplu si dezolant.

O alta lucrare este ,,Pregatirea cinei” – care prezinta imaginea dintr-o clipa de ragaz dintre lupte, in care doi soldati isi fierb hrana saraca la un foc de vreascuri ce lumineaza chipurile acestora. ,,Coada la paine” este o lucrare ce trateaza aceeasi tematica.

Expozitia personala din 1921 a marcat viziunea lui Stefan Dumitrescu, el apropiindu-se de viata minerilor, care in pictura sa sunt surprinsi in atitudini firesti, ei alcatuiesc o lume a suferintei, dar sunt patrunsi de o admirabila demnitate. In general, personajele din pictura artistului poarta marturia traiului lor chinuit, lipsit de bucurii, dar in asprimea chipului lor, ele impresioneaza.

Despre functia culorii pictorul afirma: ,,Culoarea contine prin ea insasi si umbra si lumina, forma si modelaj”. Cateva opere reprezentative sunt: ,,Odaia flacaului”, ,,Flori in vas”, ,,Curtea morii”, ,,Casa scriitorilor din Sambata de Sus”, ,,Castelul Brancovenesc din Sambata de Sus”, ,,Casa roz”, ,,Peisaj cu casa”, ,,Peisaj cu pomi”.

Privelistele dobrogene sunt cele care sugereaza implinirea sintezei intre desen si culoare in pictura sa din ultima perioada. Stefan Dumitrescu este un pictor al peisajului, el infatisand miscarile ample ale naturii: un frunzis de copac, iarba raspandita pe dealuri, si altele. Peisajul intitulat ,,Geamie” prezinta tonuri de albastru, de ros, verde si galben in constrast cu albul stralucitor al turnului inalt, care taie in doua intreaga compozitie.

A picat portrete de barbati si femei in modelari energice in panzele sale: ,,Autoportret’, ,,Tarancuta”, ,,Bucatareasa”, ,,Bunelul”, ,,Bunelul si nepoata”, ,,Fata din profil”, ,,Portret de barbat”, ,,Portret de fata cu broboada alba”, ,,Portretul Eugeniei Stoian”, ,,Portretul unei doamne”.

In plina activitate creatore viata lui Stefan Dumitrescu a fost curmata in urma unui accident banal, o aschie din lemn i-a intrat in palma, fiind prea mica, neputand fi scoasa, nu i-a dat importanta si s-a infectat, provocand septicemie. S-a stins din viata la Spitalul Sf.Spiridon din Iasi in anul 1933.

Stefan Dumitrescu a fost si ramane un mare pictor de talie internationala, un eminent dascal, un talentat pedagog.