Unele dintre cele mai controversate, ciudate si “inspaimantatoare”, spun unii, picturi fresca se afla in holul monumentalei constructii Bank of America Corporate Center, din Charlotte, Carolina de Nord, a carei constructie s-a incheiat in 1992. O asemenea perceptie este determinata de faptul ca imaginile par a sugera evenimente care vor schimba fundamental lumea, intr-un viitor de care suntem destul de aproape. Ceea ce este fara dubiu e faptul ca aceste picturi fresca nu sunt realizate doar cu un scop pur decorativ, ci ca atrag imediat atentia prin mesajul lor ezoteric, se pare, de sorginte masonica. Cele trei fresce, de mari dimensiuni, care domina intrarea in centrul de afaceri, realizate de pictorul Benjamin Long, au ca teme principale, Creatia/Constructia, Haosul/Creativitatea, Planificarea/Cunoasterea. Prin anumite detalii, li se sugereaza privitorilor sa le parcurga de la dreapta la stanga, desi, cand privesti o imagine, in mod firesc, privirea merge dinspre stanga spre dreapta.
Pictura fresca din dreapta holului (Planificare/Cunoastere) infatiseaza un tanar blond, in picioare, pe o podea formata din patrate albe si rosii. In dreapta sa este reprezentat un grup de oameni de afaceri (asa par dupa atitudine si vestimentatie), iar in fundal, o piramida, o femeie captiva intr-un cub transparent, cu mainile prinse de niste sfori, precum papusile, intr-un spectacol de marionete, o scara in spirala ducand inspre cer, un arbore in flacari si un soare negru. Dincolo de elementele care tin strict de ritualurile masonice (podeaua cu patrate alb-rosii, ca o tabla de sah, talpile tanarului, in unghi de 90 de grade, scara etc.), exista, in fiecare detaliu, fara exceptie, o incarcatura simbolica mult mai larga. Piramida, la origine, monument funerar menit sa asigure faraonului “trecerea” la Zeul-Soare, semnifica, la un mod mai general, locul de intalnire a doua lumi: o lume magica, supratemporala, eterna, si una rationala, exprimata prin geometria perfecta a piramidei.
Patratul/cubul, in toate traditiile astrologice si in mituri, reprezinta pamantul, materia, limitarea conditiei umane. Este evident ca femeia inchisa in cub si prinsa de sfori este omul comun, conditionat de realitatea in care traieste, “condus”, manipulat, fara nicio sansa de eliberare. Copacul in flacari poate face aluzie la “Rugul aprins”, semn al Divinitatii, in Vechiul Testament (atunci cand Dumnezeu i se arata lui Moise, in mijlocul unui rug aprins), rug care arde fara sa se mistuie. Scara spre cer este un simbol clasic al Iluminarii, in misterele masonice. Cel mai “greu” simbol este insa “Soarele negru”, un “dublu” al Soarelui luminos, care paraseste aceasta lume ca sa straluceasca asupra alteia. La azteci, “soarele negru”era purtat in spate de zeul Infernului, exprimand triumful mortii si al fortelor malefice. Pentru alchimisti, “Soarele negru” este simbolul materiei primare, neevoluate.
In alte culturi, acesta prefigureaza dezlantuirea fortelor distructive din Univers. Stranietatea acestei picturi fresca vine din asamblarea tuturor acestor imagini, in raport cu grupul oamenilor de afaceri din coltul din dreapta. Se pune firesc intrebarea daca nu cumva “Planificare/Cunoastere” vizeaza un viitor sumbru, in care cele doua coordonate (a planifica, a cunoaste) par a fi apanajul catorva oameni care detin/vor detine controlul.
Fresca din mijloc, numita “Haos/Creativitate”, este compusa din doua planuri. Cel de jos surprinde o multime de ipostaze umane: femei, barbati, de conditii sociale diferite, unii protestand, nemultumiti, militari, preoti , o calugarita, oameni cu masti de gaze, cu haine de protectie (aluzie la un atac terorist, bacteriologic?) etc. In partea de sus a acestei fresce sunt pictate mai multe siluete umane, transparente, cu miscari dezordonate, prinse intr-un vortex, sugestie a unei etape intermediare, de transformare si trecere la o alta “ordine”.
In fresca din stanga (Creatia/Constructia), culoarea predominanta este rosul. In partea centrala se afla imaginea unui muncitor cu o lopata, privind la lucrul pe care tocmai l-a terminat. In fata sa, o silueta uriasa a unui om dormind, contopit cu pamantul, ocupa aproape jumatate din pictura, iar intr-un plan inferior, mai multi muncitori, cu diverse unelte, tarnacoape, lopeti, chei s.a.m.d. Multi au vazut in aceasta fresca o alegorie a transformarii alchimice, trecerea de la materia bruta (scoasa la suprafata cu uneltele muncitorilor), la metalul pretios, aurul sau, in sens filosofic, de la profan la sacru.
Pentru ca o astfel de pictura fresca este amplasata in centrul celei mai mari banci din America, decodificarile, firesc, nu puteau face abstractie de aceasta realitate. Cei mai multi cred ca este vorba de un mesaj legat de “o noua ordine mondiala”, de o noua generatie (tanarul blond din fresca din dreapta), la care se va ajunge prin multe evenimente dramatice pentru omenire, care va fi controlata de un grup privilegiat, de aceia care “stiu”, care sunt “initiati” (oamenii de afaceri imbracati in costume impecabile?). Dar oamenii care protesteaza? Dar cei care scormonesc pamantul cu lopetile? Ei sunt cei sacrificati, pentru binele omenirii sau pentru binele unei elite?
Poate ca nu este vorba decat de predilectia artistilor moderni pentru simbolistica si pentru alegorie si probabil ca aceasta pictura fresca nu ar fi starnit atatea controverse daca se afla in alta parte decat in somptuoasa intrare din Bank of America. Sa fie bancherii doar iubitori de arta si atat de naivi incat sa nu fi inteles ce fresce le decoreaza institutia?
Video Picturile fresca din Bank of America:
