Pielea si coloritul corpului reprezinta o caracteristica individuala, determinata de un ansamblu de gene (alele), care se afla pe acelasi cromozom (corpuscul al nucleului care poarta informatia ereditara) si care controleaza producerea unei substante, numita melanina. Cu cat pielea contine mai multa melanina, cu atat coloritul corpului este mai inchis. Aceasta constatare nu este insa suficienta pentru a explica de ce marile grupuri de populatii de pe glob au evoluat diferit din acest punct de vedere. O intrebare se impune firesc – ce culoare a pielii aveau primii oameni? Specialistii spun ca inceputurile umanitatii se leaga de regiunile Africii si ca acei primi oameni aveau pielea inchisa la culoare, adaptata unui climat cald, cu soarele stralucind mai toata ziua.

La un anumit moment, in urma cu peste 50 000 de ani, grupuri de populatie au migrat spre alte zone, spre Europa, de exemplu, unde soarele nu era atat de puternic, pielea incepand sa se deschida la culoare, diminuandu-se secretia de melanina, deoarece organismul nu mai avea nevoie de protectie, contra razelor intense, in aceeasi masura. Astfel de schimbari s-au produs, evident, de-a lungul a mii de generatii. Diferentierea raselor umane s-a realizat si in functie de alti factori – regimul de viata, specificul alimentar, transformarile climei. Culoarea pielii nu este singura trasatura somatica specifica, ei adaugandu-i-se si culoarea (eventual ondularea) parului, forma capului, a gurii, a ochilor, a nasului, inaltimea.

Pielea si coloritul corpului1

In Asia Centrala , in zona desertica, vanturile puternice, furtunile de nisip au determinat aparitia, deasupra ochilor, ca forma de aparare, a unei indoituri a pleoapei, care creeaza impresia de ochi oblici, inconfundabili. In regiunile padurilor tropicale, oamenii sunt de statura mai mica, pentru a se deplasa mai usor, prin vegetatia abundenta, asa cum, in tinuturile cu savane, locuitorii sunt mai inalti si mai atletici, din nevoia deplasarii pe distante mai mari.

Speciei Hommo sapiens sapiens ii corespund, din punctul de vedere al caracteristicilor somato-fiziologice, rasa europoida, mongoloida, negroida, australoida, iar din punctul de vedere al pigmentatiei pielii exista rasa alba, neagra si galbena. In 1997, cercetatorul John H. Relethford, pe baza a nenumarate studii, a aratat ca, pe masura indepartarii de ecuator, pielea diverselor populatii devine mai deschisa la culoare, acest fapt fiind o reactie de adaptare a organismului la cantitatea de raze ultraviolete pe care trebuie sa o suporte pielea.

Rasa alba (leucoderma)

Europoizii sunt astazi, pe glob, in jur de 2,5 miliarde, cei mai multi traind in Europa, in Orientul Apropiat (de unde pare ca s-au dispersat pe vechiul continent), in nordul Africii, pana in Podisul Etiopiei, in nordul Indiei, pe continentul american, in Australia. Dincolo de caracteristica generala, a pielii deschise la culoare, chiar si in cadrul acestei rase exista diferentieri. Astfel, cei din tarile europene nordice au pielea foarte alba, parul blond sau roscat, ochii verzi sau albastri, in timp ce mediteraneenii au pielea usor pigmentata, parul castaniu, ochii negri sau caprui.

Rasa galbena

Rasa galbena, mongoloida (circa 2 miliarde), domina in partea centrala si estica a Asiei, pana in Extremul Orient si, in nord, pana in Siberia, fiind formata din chinezi, japonezi, coreeni, mongoli, eschimosi, diverse alte populatii din Siberia. Pielea si coloritul corpului sunt, dupa cum sugereaza si denumirea rasei, galbui, mate, parul este negru, drept, lucios. Cu peste 30 000 de ani in urma, o parte din aceasta populatie a trecut prin Stramtoarea Bering in partea de nord a Americii. Pe acestia i-a intalnit, in expeditia sa, din secolul al XV-lea, Cristofor Columb, crezand ca a ajuns in India, motiv pentru care i-a si numit “indieni” sau “Pieile rosii”, pentru ca se tatuau pe fata cu o astfel de culoare, ei fiind identificati, mai tarziu, ca amerindieni.

Citește și:  Viziunea heliocentrica asupra lumii

Rasa neagra

Rasa negroida (peste 500 de milioane de oameni) se gaseste, in mare parte, pe continentul african. Coloritul inchis al pielii se datoreaza melaninei care ii protejeaza de razele soarelui. Au ca trasaturi comune nasul lat, parul cret si buzele groase. Prezenta lor, in numar mare, si pe continentul american se explica prin fenomenul de colonizare cu sclavi, din secolele al XVII-lea – al XVIII-lea.

Rasa australoida

Rasa australoida este redusa ca numar (circa 10 milioane). Traieste in partea de sud a Asiei, in Indochina, Sri Lanka, Noua Guinee, Australia. Desi are pielea inchisa la culoare, se deosebeste de rasa negroida, prin conformatia fetei (arcade proeminente, fruntea ingusta, parul drept).

In conditiile actuale, dinamica vietii moderne genereaza o mare mobilitate a populatiilor, la fel de firesti fiind si mixarile intre rase – intre rasa negroida si cea alba (rezultand mulatri), intre amerindieni si europoizi (metisi), intre populatia negroida si amerindieni (zambos) etc. Studii efectuate in ultimii 10-20 de ani au incercat sa explice combinarea genelor care determina culoarea pielii copilului, in familiile mixte afro-europene, de exemplu, dar explicatiile sunt, in continuare, partiale. Potrivit informatiilor oferite de genetica, alele (genele) se pot combina intr-un numar foarte mare de variante, care determina culoarea pielii si a parului. In Insulele Solomon din Pacific, unde traieste o populatie cu pielea maronie, 5-10% din populatie au parul blond natural, situatie care, in urma analizelor, nu poate fi explicata prin aceleasi gene ca in cazul blonzilor nordici europeni.

Este evident ca rasele umane nu se definesc in raport de nationalitate, religie sau limba, ele reprezinta grupuri naturale de oameni si, din nefericire, in istorie, discriminarile din acest punct de vedere au fost (si inca mai sunt) manifestari abuzive, determinate de interese de putere si politice.

Alti factori care influenteaza pielea si coloritul corpului

Pielea si coloritul corpului11

  • In general, pielea femeilor contine mai putina melanina, de aceea ele au, de cele mai multe ori, pielea mai alba.
  • In cazul tuturor raselor, pielea care acopera palma este mai deschisa la culoare, deoarece secreta mai putin pigment decat restul corpului.
  • Carotenul alimentar (care se gaseste, in cantitati semnificative, in morcov, rosii, portocale, spanac,broccoli, fasole), consumat in cantitati mari, poate da pielii un aspect galbui-rosiatic, mat.
  • Hemoglobina (o proteina care transporta oxigenul in organism), din capilarele sangvine (cele mai fine  vase de sange din corp) confera o culoare roz, luminoasa, pielii albe (mai putin in cazul persoanelor la care stratul de grasime subcutanat este mai gros, ca in cazul populatiilor din Extremul Orient).
  • Anumite medicamente (precum cele administrate, de exemplu, contra insuficientei suprarenale) pot provoca o hiperpigmentatie a pielii sau, dimpotriva, o depigmentare (in cazul bolii Vitiligo).
  • Hormonii feminini, in mare cantitate, pot determina o hiperpigmentare partiala a fetei (asa cum se intampla, la unele femei, in perioada de sarcina).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.