Piramida nevoilor sau Piramida lui Maslow, piramida dorinţelor şi echilibrul interior – o cale spre fericire şi succes

Piramida nevoilor sau Piramida lui Maslow, piramida dorinţelor, pe de altă parte, sunt componente ale unor teorii, prima concepută de psihologul american Abraham Maslow, cea de-a doua, de Gabriel Szapiro, specialist în marketing, şi care stabilesc nişte ierarhii care ne condiţionează comportamentul şi care ar putea oferi o cheie pentru echilibrul nostru interior şi pentru motivaţia sau lipsa de motivaţie în alegerile pe care, vrând-nevrând, le facem mereu sau atunci când întreprindem sau abandonăm activităţi, planuri, proiecte de viaţă etc.

În anii 1940, Abraham Maslow a reprezentat ierarhizarea nevoilor umane, parte a teoriei sale despre motivaţie, formulată în cartea “A Theory of Human Motivation”, sub forma unei piramide – Piramida lui Maslow, pe această teorie fondându-se principiile de construcţie şi afirmare a societăţii occidentale moderne a secolului al XX-lea.

În opinia psihologului american, există cinci niveluri ale nevoilor umane. Odată satisfăcut un nivel sau când simte că aşa ar fi, omul intră într-o fază temporară de relativ echilibru, după care trece la următorul nivel de nevoi, parcursul fiind dinspre baza piramidei spre vârf. Maslow explică faptul că nivelul nesatisfăcut este cel care orientează comportamentul uman. Ar fi inutilă, chiar imposibilă, tentativa de a împlini nişte nevoi din partea superioară a piramidei, dacă cele de la bază nu sunt satisfăcute.

Piramida nevoilor sau Piramida lui Maslow – care sunt nevoile fiinţei umane?

Piramida nevoilor întocmită de psihologul american Abraham Maslow pune în evidenţă cinci niveluri de necesităţi, de la cele primare, pe care le numeşte nevoi vitale sau psihologice, trecând prin nevoile de securitate (mediu stabil şi previzibil, locuinţă, serviciu etc.), prin cele de apartenenţă (iubire, integrare într-un grup etc.), de stimă (încredere, respect de sine şi aprecierea altora), până la nevoile de valorizare/realizare de sine, care să dea un sens existenţei.

Primul nivel (baza piramidei): Nevoile vitale/psihologice

Uităm adesea că, în calitatea noastră de fiinţe umane, nu numai pentru a fi fericiţi, dar pentru a exista, avem nevoie înainte de orice, să respirăm, să ne hrănim (în sensul primar al termenului), să dormim etc. aşadar, foamea, setea, somnul, sexualitatea, locuinţa – acestea sunt nevoile vitale sau psihologice, care se află la baza piramidei lui Maslow şi, numai după ce acestea sunt asigurate, omul devine preocupat de cele din nivelul următor.

Al doilea nivel: Nevoile de securitate

Acest al doilea nivel al piramidei nevoilor sau piramida lui Maslow, a stârnit unele polemici, punându-se întrebarea dacă nevoia de securitate este una vitală sau este efectul organizării sociale în interiorul căreia s-a creat o “iluzie a securităţii”. Printre nevoile de securitate se numără securitatea afectivă – a avea o casă, un serviciu – precum şi securitatea fizică – dreptul la proprietate privată, la sănătate etc.

Al treilea nivel: nevoia de apartenenţă

Nivelul de apartenenţă vizează iubirea, prietenia, relaţia cu familia, integrarea într-un grup, în funcţie de afinităţi, preocupări, pasiuni etc.

Al patrulea nivel: Nevoia de stimă

Acest al patrulea nivel, penultimul din piramida nevoilor, spune Maslow, se leagă de faptul că omul, odată ce îşi împlineşte nevoile primare, îşi creează altele. Cine are un acoperiş deasupra capului, o familie, prieteni şi un loc de muncă, va deveni interesat de succes, de recunoaştere, în cadrul comunităţii căreia îi aparţine, preocupat fiind, în acelaşi timp, şi de stima de sine.

Al cincilea nivel: Nevoile de autoimplinire şi valorizare de sine

Acest ultim nivel, din piramida nevoilor sau piramida lui Maslow, cuprinde ceea ce dă sens existenţei, ceea ce face că omul să nu rămână prizonier, inerţial, al unor nevoi primare, ci să se elibereze de prejudecăţi, să se accepte pe sine, să-şi cultive stima de sine, să fie inventiv şi liber, să-şi consolideze integritatea.

Spre sfârşitul vieţii, Abraham Maslow a mai adăugat un nivel piramidei nevoilor, pe care l-a numit self transcendence (auto-transcendenţa) sau căruia i-am putea spune “depăşire a sinelui”. Acesta ar presupune, după explicaţiile lui Maslow, situaţia în care un individ s-ar dedica unui ideal, unei cauze înalte, precum dreptatea socială, o credinţă religioasă, cercetarea ştiinţifică de înalt nivel, o experienţă foarte intensă, care iese din sfera obişnuitului. Mai trebuie subliniat, pe de altă parte, că specificitatea fiecărei nevoi este condiţionată şi de alţi factori, precum cultura căreia îi aparţine un individ, educaţia, mediul social etc.

Piramida nevoilor sau piramida lui Maslow şi piramida dorinţelor concepută de Gabriel Szapiro – diferenţa între nevoie şi dorinţă

Piramida nevoilor sau piramida lui Maslow cuprinde necesităţile fundamentale şi nu dorinţele oamenilor. Este firesc să ne întrebăm care este diferenţa între nevoi şi dorinţe. O nevoie este o insatisfacţie, o lipsă a unei necesităţi esenţiale pentru a trăi – organică, socială, mentală etc. Insatisfacţia sau lipsa se exprimă prin senzaţii: foamea exprimă nevoia de a mânca, teama exprimă nevoia de securitate s.a.m.d., iar dacă aceste nevoi nu sunt împlinite, ele pot bloca viaţa sau dezvoltarea unui om.

Dorinţa îşi are originea în subconştient, iar în planul conştientului ia forma unei emoţii referitoare la o necesitate non-vitală, ceva ce poate fi foarte puternic, dar nu esenţial pentru viaţă. Locuinţa, hrana, medicamentele etc. sunt necesităţi, ieşirea la un restaurant, hainele de firmă, vacanţele etc. sunt dorinţe.

După modelul lui Maslow, Gabriel Szapiro, specialist în marketing, a conceput, având în vedere profilul omului contemporan, piramida dorinţelor. El a pornit de la premisa că lumea s-a schimbat fundamental în epoca modernă, că, în paradigma economico-socială, consumul ocupă un loc central, experienţele s-au diversificat, dorinţa de “a avea” a crescut exponenţial, omul a devenit “un consumator”.

Cele cinci niveluri ale piramidei dorinţelor, în viziunea lui Gabriel Szapiro sunt: dorinţele “neaşteptate”, dorinţe de emoţie, dorinţe de partajare, dorinţe de apartenenţă, dorinţe de valorizare de sine.

7 caracteristici ale persoanelor împlinite, în opinia lui Maslow, care au ajuns la nivelul 5 al piramidei nevoilor şi la echilibrul interior

“Ceea ce un om poate să fie, trebuie să fie”, spunea Abraham Maslow. Persoanele împlinite, care au atins nivelul 5 al piramidei nevoilor, sunt cele care au ştiut să găsească echilibrul între “eul ideal”şi “eul real”, bărbaţi şi femei al căror comportament se sustrage convenţionalităţii, liberi, încrezători în forţele proprii, recunoscători şi sensibili faţă de lumea în care trăiesc. În cadrul ierarhiei pe care o stabileşte piramida nevoilor sau piramida lui Maslow, puţine persoane, consideră autorul, reuşesc să manifeste această situaţie de plenitudine şi echilibru.

Specialiştii în dezvoltare personală spun că piramida nevoilor sau piramida lui Maslow este în continuare extrem de valabilă, un punct de reper şi de inspiraţie, un mod de a conştientiza nivelul la care ne aflăm într-un anumit moment al vieţii. Se pare că mulţi oameni rămân blocaţi într-un fel de du-te-vino continuu între nevoile din partea de jos a piramidei, nemaiavând timp pentru nevoile mai înalte. Până la urmă, piramida nevoilor sau piramida lui Maslow este o invitaţie la o călătorie de autocunoaştere, spre noi înşine, spre găsirea echilibrului interior, garanţie pentru ca viaţa noastră să devină mai bună şi aspiraţiile mai îndrăzneţe. Iată care sunt cele şapte caracteristici ale persoanelor implinite, în opinia lui Maslow:

• Persoanele împlinite sunt atrase de necunoscut, sunt cele care pot identifica oportunităţi în “ceaţa” necunoscutului, au mintea deschisă, creativă şi flexibilă, capabilă să se adapteze la cele mai complexe situaţii. Cea mai eficace manieră de a învesti în potenţialul nostru este să fim sensibili la inovaţii şi la orice fel de stimuli din zona cu care nu suntem familiarizaţi. Trebuie să fim deschişi la provocările lumii exterioare.
• A doua caracteristică a persoanelor preocupate de nevoile din partea superioară a piramidei lui Maslow se referă la capacitatea de a interpreta obiectiv realitatea. Probabil că mulţi dintre noi putem să avem o percepţie obiectivă a realităţii, dar aceasta este frecvent “bruiată”de tot felul de prejudecăţi, reacţii stereotipe, biasuri cognitive, care ne alterează capacitatea de acţiune. Lăsând deoparte aceste obiceiuri, este foarte posibil ca relatia cu realitatea să stea sub un semn mult mai favorabil.
• Persoanele împlinite, preocupate de nivelul valorizării de sine, cel mai înalt al piramidei nevoilor sau piramida lui Maslow, au o individualitate bine definită, au carismă şi îi inspira pe cei din jurul lor, pentru ei înşişi au învăţat să se accepte, cu defectele şi calităţile lor, ei ştiu să-şi fixeze priorităţile şi să aleagă mijloacele pentru a-şi îndeplini obiectivele. Nu le este teamă să se arate lumii aşa cum sunt, cu toată autenticitatea fiinţei lor. “Nu putem alege înţelept, în viaţă, dacă nu ştim să ne ascultăm vocea interioară, în fiecare moment”, spune Maslow.
• Principala motivaţie a persoanelor împlinite este dezvoltarea lor, nu doar satisfacerea nevoilor vitale, din partea inferioară a piramidei lui Maslow. Toţi ne dorim să avem un serviciu stabil şi mulţumitor, o casă, un partener de viaţă iubitor, prietenii adevărate, dar trebuie să medităm mai mult la faptul că lumea, viaţa fiecăruia sunt dinamice, multe se pot schimba de-a lungul timpului, nu întotdeauna în bine. În aceste condiţii, diferenţa între modul în care evoluează o persoană sau alta este dată de modul în care poate anticipa diverse situaţii, schimbând strategiile în mod adecvat şi proiectându-şi aspiraţiile în funcţie de esenţa fiinţei sale.
• A cincea caracteristică a oamenilor care ajung la valorizarea de sine vizează capacitatea de a elimina percepţia vieţii sub semnul negativismului şi al scepticismului, ca şi cum tot ceea ce se vede la orizont ar fi o succesiune de obstacole şi eşecuri. Dacă învestim motivaţie autentică şi energie pentru a ne îndeplini aspiraţiile, multe lucruri se vor schimba în bine. Să nu adormim fără un vis şi să nu ne culcăm fără a ne proiecta un scop.
• Persoanele împlinite sunt recunoscătoare pentru ceea ce sunt, ajungând la acel echilibru care le dă puterea de a vedea şi a aprecia viaţa, uneori cu inocenţa autentică a unui copil. Au învăţat, prin propria experienţă, să aprecieze persoanele pe care le întâlnesc, evenimentele prin care trec, pentru că fiecare aspect de felul acesta reprezintă şi o treaptă a devenirii lor.
• Persoanele care au înţeles şi au ajuns la treapta valorizării sinelui, cea mai înaltă din piramida nevoilor sau piramida lui Maslow, construiesc relaţii puţine, dar profunde şi puternice, sunt interesate de calitatea şi nu de cantitatea legăturilor cu cei din jur. Se pot recunoaşte usor astfel de oameni după atenţia, tandreţea, creativitatea pe care le învestesc în relaţiile de iubire sau de prietenie. Chiar dacă legăturile lor cu oamenii din jur sunt foarte selective, aceasta nu înseamnă că nu sunt generoşi, altruişti.

  

Cunoscând piramida nevoilor sau piramida lui Maslow, probabil că fiecare dintre noi şi-a făcut deja o idee despre treptele pe care le parcurgem de-a lungul vieţii.

Important este să ţintim spre împlinirea fiinţei noastre, să ajungem la acel echilibru interior care să ne dea curaj, îndrăzneală şi creativitate pentru a ne construi destinul după voinţa noastră şi nu în funcţie de ceea ce lumea exterioară ne-ar impune la un moment sau altul.

Cât despre dorinţele din piramida lui Gabriel Szapiro – dorinţele “neaşteptate”, dorinţe de emoţie, dorinţe de partajare, dorinţe de apartenenţă, dorinţe de valorizare de sine – chiar dacă acestea au fost identificate şi ierahizate cu scopul de a explica mecanismele marketingului, pot fi foarte bine integrate în demersul firesc de identificare şi construcţie a echilibrului interior, fără de care viaţa nu poate prinde aripi.

Până la urmă, ceea ce ne transmite piramida nevoilor sau piramida lui Maslow este că ceea ce contează cu adevărat pentru un om este să fie fericit, să facă acele lucruri care converg spre starea lui de bine, să înveţe să-şi asculte vocea interioară, eliminând “zgomotul” din exterior, să trăiască pentru scopurile pe care singur şi le fixează şi nu pentru cele care i-ar putea fi impuse de alţii, să iasă din inerţie, să fie liber.

Libertatea şi profunzimea gândirii aduc libertatea şi profunzimea destinului nostru. Dacă singurul obiect pe care l-am avea ar fi un ciocan, spune Maslow, probabil că am vedea orice problemă ca pe un cui. Or, noi avem în interioritatea noastră toate latentele. Important este să le descoperim pe cele care dau sens vieţii şi ne fac fericiţi.