Cea mai apropiata planeta fata de Soare a sitemului solar, Mercur, nu are nevoie decat de 88 de zile pentru a realiza o rotatie completa in jurul astrului. Aceasta planeta este destul de dificil de vazut pe cerul noptii, deoarece are o elongatie mare fata de Soare, ceea ce inseamna ca poate fi zarita pe cer doar intr-un interval scurt de timp dupa apusul Soarelui. Planeta nu a prezentat un interes major pentru cercetatori pana acum, dovada fiind existenta a doar doua incursiuni a doua nave spatiale (Mariner 10 si Messenger) in apropierea sa.
Mercur da dovada de cel mai ridicat grad de excentricitate dintre toate planetele sistemului solar, avand cea mai mica inclinare axiala. Se aseamana Lunii in ceea ce priveste suprafata: are foarte multe cratere si zone de campie intinsa, neavand niciun satelit sau atmosfera substantiala. Spre deosebire de Luna insa, mica planeta are un miez de fier care genereaza un camp magnetic de aproximativ 1% din puterea campului magnetic de pe Terra. Datorita dimensiunii miezului, planeta are o densitate ridicata si temperaturi ce variaza intre -183 °C si 427 °C.
Mercur a fost observata pe cer inca din Antichitate. Primii care au gravat descoperirea lor au fost sumerienii, care plaseaza longevitatea stiintei acestei planete inca din vremea celui de-al treilea mileniu inainte de Hristos. Inainte de secolul IV inainte de Hristos, astronomii greci credeau ca planeta infatiseaza de fapt doua obiecte ceresti diferite: unul vizibil la rasaritul soarelui, denumit Apollo, celalalt vizibil la apus, intitulat Hermes. Numele final al corpului ceresc dateaza de pe vremea romanilor, cand acestia au pus numele planetei in onoarea unui zeu roman mesager, care era echivalentul grecului Hermes si al babilonianului Nabu.
Fiind una dintre cele patru planete terestre ale sistemului solar, Mercur are un corp stancos precum Terra. Este cea mai mica planeta a sistemului, fiind chiar mai mica, insa mai masiva, decat cei mai mari sateliti naturali ai sistemului solar, Titan si Ganimede. Materialul din care este compusa planeta este in proportie de 70% metalic si 30% silicat. Crusta planetei se pare ca are o grosime de aproximativ 100-300 km. Pe suprafata planetei exista numeroase creste,dintre care unele au lungimi de cateva sute de kilometri. Se presupune ca acestea au luat nastere in urma racirii si contractarii miezului si a mantei planetei dupa ce crusta acesteia fusese deja solidificata.
Originea misterioasa a acestei planete a inceput sa creeze interes in randul pasionatilor de astronomie care doresc sa afle cum a fost posibila nasterea unui asemenea corp ceresc. Cantitatea mare de fier din miezul planetei Mercur, cea mai ridicata dintre toate planetele sistemului solar, a dus la aparitia a numeroase teorii ce explica motivul acestei ciudatenii.
Cea mai comuna teorie este cea conform careia planeta avea o compozitie similara meteoritilor la inceputul sistemului solar, insa un obiect ceresc s-a ciocnit de ea, jupuind-o de crusta si manta si lasand miezul in urma ca si componenta majora a actualei infatisari a planetei. O a doua teorie presupune formarea primei planete de la Soare chiar din nebuloasa acestuia de dinainte ca Soarele sa se fi stabilizat. Odata cu contractia protosoarelui, suprafata mercuriana s-ar fi evaporat din cauza caldurii enorme, formand astfel o atmosfera de vapori de roca ce ar fi fost inlaturata de vantul solar. O a treia ipoteza spune ca nebuloasa solara a atras particulele usoare din care Mercur se forma, lasand in urma doar metalele grele. Fiecare ipoteza prezice o compozitie diferita a invelisului planetei.
Prima imagine de pe orbita planetei a fost realizata pe 29 martie 2011 cand proba MESSENGER a reusit sa ajunga la destinatie. Dispozitivul spatial va petrece un an de zile incercand sa creeze o harta a planetei. Pe langa aceasta, proba are ca obiectiv clarificarea a sase nelamuriri: densitatea ridicata a planetei, istoria sa geologica, natura campului sau magnetic, structura miezului, posibilitatea existentei ghetii la poli si originea atmosferei sale. Pentru indeplinirea acestor obiective, proba a fost inzestrata cu diverse aparate care vor crea imagni de inalta rezolutie a suprafetei mercuriene, spectrometri asortati pentru a determina ponderea elementelor componente ale crustei, precum si magnetometri necesari masurarii velocitatii si incarcarii particulelor.
Alte doua probe sunt programate sa orbiteze planeta incepand cu anul 2019. BepiColombo, caci asa se numesc cele doua, sunt un proiect comun al Agentiei Spatiale Europene si Japoniei menite sa cartografieze si sa studieze magnetosfera planetei mai in detaliu decat pana in prezent.
Planeta Mercur este vazuta in astrologie ca protectoare a zodiilor gemeni si fecioara. Este planeta comunicarii, a mentalitatii, rationalitatii si adaptabilitatii, guvernand educatia, comunicarea si curiozitatea. Simbolul astronomic al planetei prezinta imaginea zeului mesager avand o palarie cu aripi, stilizata, si aflandu-se pe un caduceu. In culturile asiatice (chineza, japoneza, coreana, vietnameza), planeta aste cunoscuta ca Steaua apei datorita denumirilor bazate pe cele cinci elemente esentiale.
Distanta unghiulara dintre doi astri in raport cu Pamantul este denumita elongatie, si nu alongatie.
In rest un articol interesant.
Multumim de observatie, am rezolvat problemuta.
:))
Sa stiti ca nu am spus-o cu rautate. Am avut mai facut un comentariu la un articol, care avea unele inexactitati stiintifice si am primit o reactie destul de ciudata.
Eu consider ca articolele postate vor fi folosite de multi pentru documentare si chiar daca sunt scrise la un nivel super simplist trebuie sa fie corecte din punct de vedere stiintific.
Insa vazand ca sunt perceputa gresit de azi inainte ma voi abtine de la orice comentariu.
Nu vreau sa fiu inteleasa gresit….si imi cer scuze daca am suparat pe cineva.
Nu ne suparam deloc, mai sunt si mici greseli uneori, e bine ca sunt observate si ulterior corectate. E chiar un lucru bun, din partea noastra puteti oricand sa lasati comentarii unde credeti ca este cazul.