Plantele parazite sunt acele plante care depind de alte plante pentru substantele nutritive sau pentru sustinere (in cazul plantelor agatatoare). In functie de modul de hranire, pot fi impartite in doua categorii:

  1. Plante facultative parazite: acestea se pot hrani si cu substante organice provenite de la organisme moarte;
  2. Plante obligatoriu parazite: se hranesc numai cu substante provenite din organisme vii.

Astfel de plante isi iau apa si hrana de la gazda prin pernitele de pe tulpina, numite si haustori. Ele cresc in interiorul tesutului vascular al gazdei, legandu-se de partile care transporta hrana si apa. Produc o serie de efecte asupra gazdelor: unele plante raman pitice, altele cresc deosebit de mult (de exemplu, coroanele unor arbori se pot ramifica foarte mult); organele florale se pot transforma in stamine verzi sau staminele in petale.

Plantele parazite cele mai cunoscute sunt:

Cuscuta, cunoscuta in limbajul popular si ca tortelul, este un parazit care se inmulteste foarte repede prin semintele care germineaza la sfarsitul primaverii, dupa ce mugurii gazdelor au inceput sa se dezvolte. Moare daca nu se poate incolaci in jurul unei alte plante, iar atunci cand isi gaseste gazda, haustorii cresc pe aceasta, legandu-se de sistemul sau de alimentatie cu nutrimente si apa. Atunci cand este fixata pe tulpina plantei, legatura cu solul se vestejeste, devenind complet dependent de gazda.

foto: commons.wikimedia.org
foto: commons.wikimedia.org

Lathraea squamaria, denumita popular muma padurii, este una din plantele parazite care se intalnesc pe solul padurilor sau pe gardurile vii. Este lipsita de culoarea verde, avand un rizom gros, acoperit, la fel ca tulpina, cu solzi grasi, iar la varf este ca un ciorchine des, cu flori roscate. Infloreste dupa zece ani de stat in subteran.

foto: wyreforest.net
foto: wyreforest.net

Lupoaia este asemanatoare mumii padurii. Semintele acestora germineaza numai atunci cand se afla langa o gazda potrivita. Tulpina lupoaiei are o culoare galbuie si numeroase flori. Haustorii se afla in partea de baza a plantei, care se prezinta sub forma unei umflaturi.

foto:asociatiabiounivers.wordpress.com
foto:asociatiabiounivers.wordpress.com

Lathraea clandestina este una dintre plantele parazite ce se gasesc in padurile umede si in luncile din sud-vestul Europei. Frunzele ei se prezinta sub forma unor solzi carnosi pe rizomi, iar florile sunt purpurii, dispuse in ciorchini desi de cate 4-8 flori si apar primavara, crescand chiar la suprafata solului.

foto: bomennederland.wordpress.com
foto: bomennederland.wordpress.com

Cyntinus hypocistic nu are frunze, deoarece isi procura hrana de care are nevoie de pe radacinile plantei gazda. Iese la suprafata numai in momentul infloririi, atunci cand manunchiuri de flori apar sub planta gazda. Florile au culoare portocalie sau galbena si cresc in varful plantei, fiind sustinute de frunzulitele aflate la baza.

Citește și:  Nulla dies sine linea – sensul şi originea expresiei
foto: flickeflu.com
foto: flickeflu.com

Rafflesia arnoldi este cea mai mare floare din lume, dar si cea mai mare dintre plantele parazite. Floarea are cinci petale portocalii, cu pete crem, iar in centrul florii se gaseste o adancitura cu numerosi tepi verticali. Se intalneste in special in padurile tropicale din sud-estul Asiei si infloreste o singura data pe an. Neputand sa isi procure singura hrana, din cauza faptului ca nu are frunze si clorofila, depinde in totalitate de gazda ei, adica de liane, radicinile vitei tropicale si radacinile copacului Cissus. Mai este numita si “pasarea cadavru”, deoarece emana un miros puternic de carne putrezita. Din pacate, specia este pe cale de disparitie.

foto: gardenofeaden.blogspot.co.uk
foto: gardenofeaden.blogspot.co.uk

Vascul este o planta semi-parazita, deoarece nu provoaca daune gazdelor. Are frunze verzi, capabile sa sintetizeze hidratii de carbon, insa ii lipseste radacina normala. Vascul creste pe ramurile copacilor, avand aspectul unor tufe, drepte sau indreptate in jos. Frunzele sunt de culoare verde-galbui, iar fructele sunt de forma rotunda, de culoare verde la inceput, apoi albe. Este folosita drept planta medicinala si este foarte cunoscuta datorita traditiilor de Craciun si de Anul Nou.

foto: biaplant.ro
foto: biaplant.ro

Plantele parazite de mai sus sunt pretentioase cand vine vorba de gazde, fiecare avand gazdele sale specifice. Astfel, vascul prefera arbori precum merii, plopii, stejarii si paduceii, insa se poate adapta oricarui tip de copac. Cuscuta mare (Cuscuta europeae) creste pe urzici si pe hamei, iar Cuscuta comuna (Cuscuta epithymum) pe grozama si pe iarba neagra. Lupoaiele cresc pe drob, pe grozama, pe floarea-soarelui, trifoi sau vita de vie. Muma padurii se multumeste cu plante si arbori din paduri, cum ar fi alunii, ulmii si artarii si gardurile vii. Lathraea clandestina apare pe salcii si plopi.

Unii oameni considera ca plantele parazite sunt reprezentate si de plantele agatatoare, insa acestea folosesc plantele gazda pentru a primi mai multa lumina, si nu pentru a se hrani. De fapt, ele nu sunt parazite, deoarece nu dauneaza deloc gazdelor si isi produc singure hidratii de carbon prin fotosinteza. In plus, multe specii agatatoare sunt folosite in gradini, pentru a acoperi ziduri sau structuri inestetice.

Plantele parazite se dezvolta exploatand oportunitatile oferite de alte plante, care le intretin atat fizic, cat si nutritional. Ele sunt obisnuite printre ciupercile si bacteriile care dauneaza plantelor, insa sunt rare intre plantele mai evoluate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.