În timpul Marii Depresiuni povestea cuplului Bonnie şi Clyde a răsunat în toată America. Aceştia aveau suportul populaţiei, având o imagine mai apropiată de cea a lui Robin Hood decât de cea a unor criminali. Ei au reuşit să capteze atenţia şi imaginaţia întregii populaţii din moment ce atitudinea generală era îndreptată împotriva guvernului.
Din multe puncte de vedere, aventura celor doi este romanțată. Erau un cuplu de tineri îndrăgostiţi ce se aflau singuri în faţa legii dure. Chiar dacă se știa că cei doi şi grupul lor omorâseră oameni, aceştia mai erau cunoscuţi şi pentru faptul că obişnuiau să răpească poliţiştii aflaţi pe urmele lor, pe care apoi îi lăsau liberi şi nevătămaţi la kilometri depărtare.
La fel ca şi cu oricare altă poveste, adevărul este cu totul diferit faţă de ceea ce relatau ziarele în acea vreme. Ei au fost responsabili de moartea a 13 persoane, dintre care multe nevinovate. Aceştia şi-au petrecut doi ani pe fugă, trăind în principal în maşinile furate pe care le schimbau foarte des pentru a evita să fie prinşi.
Cei doi au avut copilării grele, fapt ce i-a făcut să adopte un stil de viaţă la marginea legii. Bonnie era o tânără ospătăriţă şi poet amator când l-a cunoscut pe Clyde. Chiar dacă la vremea respectivă ea încă era căsătorită, cei doi s-au îndrăgostit la prima vedere. Şi cum soţul ei era în închisoare, condamnat pentru crimă, relaţia lor a înflorit.
La puţin timp după ce şi-au început relaţia, Clyde este prins şi condamnat pentru un jaf. Acesta reuşeşte să evadeze cu ajutorul lui Bonnie, dar este recapturat şi îşi petrece următorii doi în închisoare.
Odată ieşit din închisoare, Clyde se reîntâlneşte cu Bonnie şi împreună cu alţi nelegiuiţi pornesc într-un şir lung de jafuri şi crime ce atrag imediat atenţia mass-mediei. Grupul reuşeşte să scape de câteva ori din mâinile poliţiei, fapt ce a dus la intensificarea căutărilor.
După ce restul echipajului este ori capturat ori omorât, Bonnie şi Clyde îşi continuă drumul singuri. În 1933 sunt încolţiţi undeva în apropiere de Texas unde reuşeşc cu greu să scape luând un ostatic şi furându-i maşina.
În 1934 cei doi ajută mai mulţi criminali să evadeze şi determină implicarea FBI-ului în urmărirea cuplului. Dacă până în acel moment le lipsea jurisdicţia pentru a-i urmări, odată cu trecerea prin mai multe state şi înfăptuirea mai multor crime şi jafuri, acest lucru devine posibil.
Din acel moment, FBI-ul începe răspândirea de postere cu pozele celor doi, descrierea lor, amprentele şi alte informaţii ce ar putea fi folositoare poliţiei şi publicului larg. Ei au fost urmăriţi prin mai multe state şi FBI se apropia de urmele lor.
Începând cu momentul implicării FBI-ului, cei doi au fost încolţiţi la orice pas, fiind acum mai periculoşi ca oricând. La un pas de a fi prinşi, cei doi i-au împuşcat mortal pe poliţişti. De altfel, pe unde mergeau lăsau în urmă un şir lung de persoane moarte sau rănite.
În aprilie 1934, un agent FBI găseşte dovezi referitoare la posibila locaţie a cuplului undeva în apropiere de Louisiana. O echipă de poliţişti s-a ascuns în tufişuri de-a lungul autostrăzii în apropiere de Sailes în Louisiana şi a aşteptat ca aceştia să apară. În zorii acelei dimineţi Bonnie şi Clyde au apărut într-un automobil iar în momentul în care au vrut să plece ofiţerii au deschis focul asupra lor. Cuplul a fost omorât pe loc. La momentul morţii erau căutaţi pentru furt, tâlhărie şi crimă, printre altele.
În maşina lor s-a descoperit un întreg arsenal, pistoale, puşti şi mai mult de 3000 de cartuşe. De asemenea în portbagaj aveau o colecţie de numere de înmatriculare din mai mult de opt state.
Ştirea omorârii celor doi s-a răspândit repede. În timp ce maşina cu trupurile lor era tractată, mulţimi de oameni s-au adunat să-i vadă. Atât de incontrolabili erau, încât cei de la morgă s-au văzut nevoiţi să arunce cu lichid pentru îmbălsămare în ei, numai ca să-i determine să facă câţiva paşi înapoi. Cei doi au fost înmormântaţi în cimitire diferite, deoarece mama lui Bonnie nu a acceptat ca aceasta să fie îngropată lângă Clyde.
Povestea lor, chiar dacă a fost puternic romanțată de-a lungul timpului, nu a fost sub nici o formă una plină de farmec. Din vara lui 1932 şi până în primăvara lui 1934, au lăsat în urma lor un şir lung de violenţe ce au traversat întreaga ţară.
Chiar dacă de multe ori au fost comparaţi cu Robin Hood, cei doi nu aveau nimic în comun cu personajul. Finalul lor a fost reprezentat de mai mult de 150 de gloanţe ce le-au găurit maşina şi mai mult de 50 ce le-au sfârtecat trupurile, punând capăt unei poveşti de o violenţă extremă.
