Profesiile viitorului reprezintă o preocupare pentru oamenii de pretutindeni, pentru toate categoriile sociale, indiferent că este vorba de persoane care au deja o specializare, un loc de muncă sau sunt tineri, pe băncile şcolii, elevi care trebuie să facă o opţiune la sfârşitul liceului sau studenţi care, în câţiva ani, vor fi în căutarea unui job.
A cunoaşte tendinţele pieţei de muncă este acum, mai mult ca oricând, o necesitate, în condiţiile în care progresul ştiinţific şi cel tehnologic sunt extrem de dinamice. Automatizarea, robotizarea, digitalizarea generează dezvoltare economică, influenţează stilul nostru de viaţă, dar şi sistemele de producţie, de management şi, în cele din urmă, munca şi joburile noastre.
Ritmul accelerat al dezvoltării pe toate planurile creează decalaje între nevoi, calificare şi competenţe în diverse sectoare de activitate şi mutaţii profunde pe piaţa muncii. Un studiu recent făcut de Microsoft Corporation, cel mai mare producător de software din lume, cu peste 90 000 de angajaţi, din circa 100 de ţări, împreună cu The Future Laboratory, arată că 65% dintre studenţii de astăzi vor avea locuri de muncă, în 2025, care astăzi nu există încă.
Pe de altă parte, Fundatia Manpower, specializată în recrutarea forţei de muncă (a doua în lume, cu acest profil, după Adecco), având filiale în 82 de ţări, peste 4000 de agenţii şi în jur de 30 000 de colaboratori permanenţi, cu o cifră de afaceri de peste 20 de miliarde de dolari, a subliniat, în nenumărate rânduri, că ideea dispariţiei locurilor de muncă din pricina robotizării este, în mare măsură, supraestimată. Acest fenomen, spun cei de la Manpower, dimpotrivă, ar putea duce la nevoi enorme în privinţa locurilor de muncă. În profesiile viitorului se vor schimba însă, în mod semnificativ, competenţele necesare.
Profesiile viitorului – ce specializări şi competenţe se vor căuta în următorii 5-10 ani
Care vor fi nevoile pe piaţa muncii în viitorul apropiat? Ce transformări va aduce această a patra revoluţie industrială pe care o parcurgem la momentul actual? Transferul de tehnologie, deschiderea frontierelor pentru forţa de muncă şi pentru produse sunt realităţi care influenţează major profesiile viitorului.
Va fi nevoie mereu de agricultori, de medici, de biologi, de profesori, de ingineri etc., dar competenţele necesare pentru diversele domenii de activitate se vor schimba. Se va produce, de asemnea, avertizează cei de la Microsoft Corporation, o polarizare a ocupării forţei de muncă, vor dispărea treptat meseriile de înaltă calificare, efectul cel mai vizibil al acestui fapt fiind dispariţia claselor de mijloc.
Iată câteva dintre profesiile viitorului apropiat, aşa cum rezultă din studiul făcut de Microsoft şi The Futur Laboratory:
Profesiile viitorului – Designer de habitat virtual
Lumea virtuală câştigă teren în fiecare zi. Kevin Kelley, directorul Wired, o revistă americană lunară, care se ocupă de impactul tehnologiilor emergente în economie, cultură şi politică, declara într-un interviu că este convins că: “Realitatea virtuală va fi următoarea platformă dominantă după smartphone-uri”.
Începând cu anul 2014, cererea de personal competent în acest domeniu a crescut cu 800%. În 2025, profesia de designer de habitat virtual va fi deosebit de populară. Angajatul care va exercita o astfel de profesie va trebui să combine capacităţile şi competenţele unui designer de jocuri video cu abilităţile unui arhitect şi cu informaţii din psihologia cognitivă şi comportamentală, pentru a imagina şi dezvolta lumi virtuale cât mai apropiate de cele reale.
A realiza, de exemplu, impreună cu alţi colegi, din lumea întreagă, un site de Patrimoniu Mondial distrus, dispărut, ca un mediu virtual realist, a organiza o întâlnire de afaceri virtuală etc., aşa ar putea arăta o zi tipică de proiectare a habitatelor virtuale. Deja, în Australia, la Universitatea Deakin, se pregătesc astfel de specialişti.
Profesiile viitorului – Reprezentant legal de etică tehnologică
Următorul deceniu va fi al roboţilor şi al inteligenţei artificiale. Studiile arată că piaţa roboticii mondiale va creşte, în următorii cinci ani, cu peste 150 de miliarde de dolari.
Conform mai multor analize specializate, roboţii capabili să se exprime în limbajul cotidian ar putea automatiza până la 60% din forţa de muncă globală. Aceste schimbări profunde vor avea ca urmare crearea unor noi locuri de muncă pentru dezvoltarea relaţiei dintre roboţi şi oameni.
Una dintre sarcinile cheie ale unei meserii precum reprezentantul legal de etică tehnologică/avocatul tehnologiei etice va fi să negocieze şi să supravegheze respectarea anumitor reguli (bazate pe onestitate şi empatie, intre producatori si beneficiari), fără de care roboţii şi creatorii lor nu vor putea opera.
Cronicar cultural digital
Se spune că “o imagine valorează cât o mie de cuvinte”. La momentul actual, succesul reţelelor sociale specializate în distribuirea de imagini şi de fotografii este spectaculos. În următorii patru ani, Instagram va avea 27 de milioane de noi membri. Până în 2015, în comunicare, conţinutul vizual (imaginea) va domina conţinutul scris, în reţelele sociale, iar cei care trebuie să coordoneze şi să gestioneze imaginile digitale ale muzeelor, galeriilor, expoziţiilor şi altor instituţii de artă, să ajute publicul să înţeleagă valorile culturale, vor fi foarte căutaţi pe piaţa muncii.
Biohacker independent (Freelances Biohacker)
Freelances Biohacker este numele uneia dintre profesiile viitorului, cu un potenţial uriaş. Se referă la încurajarea cercetării medicale, prin intermediul laboratoarelor virtuale, non-profit, care oferă echipamente şi software, pentru oameni de ştiinţă independenţi, în general excluşi din cercurile ştiinţifice consacrate. Aceştia vor avea posibilitatea să exploreze acele aspecte controversate sau care nu aduc profit imediat.
Deja Congresul American a adoptat, în 2015, Legea Crowdsourcing şi Citizen Science Act, pentru încurajarea acestui fel de cercetare, iar Genspace Biohacking Lab a devenit primul laborator non-profit din SUA. Hank Campbell, membru al Consiliului American pentru Știință și Sănătate, consideră că biohackerii independenți ar putea deveni „viitorul biologiei aplicate, deoarece marile companii de medicamente nu vor rezolva niciodată problemele pe care le consideră neprofitabile”.
Analist de date loT – Internet of Things (IoT)
Internetul Lucrurilor/Internet of Things (IoT) devine din ce în ce mai popular. Este un concept care se referă la utilizarea Internetului pentru a conecta între ele diverse dispozitive, servicii, date, formând o reţea de obiecte.
Se preconizează că, până în 2021, piaţa globală a dispozitivelor care ne vor monitoriza sănătatea, somnul, viaţa de zi cu zi, va atinge peste 7 miliarde de dolari. De gestionarea acestui flux masiv de date, chiar de crearea unor programe capabile să automatizeze aceste sarcini pe termen lung se vor ocupa analiştii de date loT.
Big Data şi Internet of Things (IoT) vor crea, de pildă, numai în Marea Britanie, în viitorul apropiat, aproximativ 200 de mii de locuri de muncă şi vor aduce economiei în jur de 300 de bilioane de lire sterline.
Constant Power Developer
Între profesiile viitorului, Constant Power Developer va ocupa, de asemenea, un loc important. Dezvoltatorii Constant Power vor fi specialişti din domeniul ştiinţelor materialelor, al chimiei care se vor ocupa de conceperea şi producerea bateriilor de nouă generaţie, capabile să stocheze energie, în condiţiile în care energia durabilă (solară, eoliană) va înlocui tot mai mult sursele tradiţionale de energie.
Inginer de recuperare a mediului ambiant
Populaţia globului este în continuă creştere şi va atinge în 2025, conform previziunilor, nouă miliarde de oameni. În astfel de condiţii, resursele naturale vor fi tot mai puţine, iar inginerii de recuperare a mediului vor avea misiunea de a reabilita ecosistemele distruse, de a salva specii de plante şi de animale.
Curator de date personale
În următorii 2-3 ani, interfeţele creier-computer vor fi din ce în ce mai populare. Prin astfel de dispozitive, oamenii vor putea să-şi citească si să-şi imortalizeze gândurile şi să le difuzeze în mediul virtual. Curatorul de date personale va ajuta pe utilizatorii de interfeţe neuronale să se adapteze uriaşului flux informaţional.
În egală măsură, un astfel de job va avea rolul să valorifice potenţialul angajaţilor, să-i determine să nu lucreze pe “pilot automat”, ci adaptându-se creativ la orice situaţie.
Călăuza cosmică
Nu este departe vremea când oamenii obişnuiţi vor putea călători în cosmos. Mulţi oameni de ştiinţă cred că acestea vor începe chiar de anul viitor, din 2020. Va fi nevoie de ghizi pentru cosmoturism, care să facă aceste călătorii să fie sigure şi captivante.
Profesiile viitorului pentru femei
Evident că, într-o societate modernă, inegalitatea de gen nu ar mai trebui să fie o problemă. Până în prezent, deşi există nenumărate exemple că femeile pot exercita aceleaşi profesii ca şi bărbaţii, încă persistă stereotipii de gândire care le reduc şansele de afirmare.
Diversele analize arată ca femeile-lider sunt mai optimiste decât bărbaţii, sunt mai sensibile în relaţiile colaborative, mai preocupate de atmosfera de la locul de muncă, au adesea mai multă tenacitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Deşi, teoretic, orice femeie se poate pregăti şi poate exercita o meserie în orice domeniu, cei care analizează tendinţele pe piaţa muncii pentru următorii ani spun că tot mai multe femei vor putea aborda, cu succes, profesii în sectorul tehnologiei informaţiei şi al comunicării, in ştiinţe aplicate, marketing, management comunitar, marketing web, în design-ul produselor uşor reciclabile, în meserii legate de protejarea mediului înconjurător etc.
Ştiinţele şi profesiile viitorului
Ştiinţele si, implicit, cercetarea au fost mereu şi au rămas în strânsă legătură cu piaţa muncii, dar, în mod firesc, unele specializări au mai multe sau mai puţine oportunităţi, în funcţie de timp şi de tendinţele unei epoci.
Pentru viitor, cele mai promiţătoare domenii din sectorul ştiinţelor, spun analiştii acestui fenomen, sunt: domeniul informaticii, al energiei, chimia, mediul înconjurător, cercetarea aplicată, ca parte a unui domeniu mult mai larg – cercetare şi dezvoltare (R&D), care desemnează ansamblul activităţilor făcute în mod sistematic, în scopul creşterii nivelului de cunoaştere, al culturii şi al societăţii în general.
Specialiştii în programare, software, administratorii de reţea sunt şi vor rămâne unele dintre profesiile cele mai căutate. Sectorul energetic, industria nucleară, energia regenerabilă sunt, de asemenea, în topul celor mai căutate sectoare de activitate.
Chimia, biochimia, în relaţie cu industria automobilelor, cu aeronautica, electronicele sau cosmeticele sunt pe un trend ascendent. Chimia ecologică ocupă un loc privilegiat, deoarece se caută crearea de produse care să respecte şi să protejeze mediul înconjurător.
Este important, mai ales pentru cei care sunt la început de drum, să aleagă o profesie adaptată pieţei muncii şi să ţină seama de faptul că, astăzi, pe de o parte, se caută tot mai mult specializări şi abilităţi sporite într-un anumit domeniu, iar, pe de altă parte, este nevoie de specialişti capabili să rezolve probleme complexe, cu gândire flexibilă, critică şi creativă, cu disponibilităţi de comunicare, în acelaşi timp cu pregătire în domeniul digital, care să poate lua decizii în timp scurt, chiar în timp real. O altă tendinţa tot mai evidentă, în multe ţări, într-o zonă care nu necesită specializări înalte, este pentru meserii precum: asistenţi sociali, asistenţi la domiciliu pentru vârstnici şi persoane cu dizabilităţi, asistenţi îngrijire în spitale, lucrători de întreţinere, lucrători pentru industria hotelieră şi restaurante, antrenori fitness etc.
Data scientist – viitorul este deja aici
Data scientist/“Omul de ştiinţă al datelor” este una dintre profesiile-vedetă ale prezentului şi ale viitorului. Un Data scientist este cel care urmăreşte şi analizează datele unei companii, întreprinderi, afaceri etc. şi realizează prospecţii pentru marketing, pentru luarea deciziilor, în funcţie de obiectivele companiei respective, cu scopul creşterii profitabilităţii.
La modul general, Data science este un domeniu care valorifică metode şi tehnici din matematică, statistică, informatică, vizualizare a datelor (reprezentări grafice) şi alte instrumente informatice. Este un sector în plină dezvoltare, care încearcă să facă faţă volumului şi complexităţii în creştere exponenţială a informaţiilor.
Printre marii utilzatori de Data science se află industria aeronautică, energetică, meteorologia, sănătatea, telecomunicaţiile, turismul, transporturile, urbanismul, publicitatea, finanţele, serviciile etc.
Conceptul de Data scientist a fost creat în Silicon Valley, de doi ingineri care lucrează pentru Facebook şi Linkedin. Un Data scientist trebuie să fie versatil, inteligent, să aibă abilităţi în marketing, comunicare şi relaţii cu clienţii, să propună soluţii la probleme complexe şi foarte diverse. Nu există încă o pregătire universitară pentru un astfel de job, dar instruirea în domeniul comunicării digitale este un atu. Harvard Business Review consideră că Data scientist este “ cea mai sexy meserie a secolului XXI”.
Competenţe necesare pentru profesiile viitorului
Viitorul pieţei de muncă se află, în prezent, în centrul dezbaterilor, în întreaga lume. World Economic Forum, în cadrul reuniunii anuale de la Davos, a dezbătut intens acest subiect, avertizând că ritmul rapid al digitalizării are drept principală consecinţă deficitul de competenţe.
În Europa, de exemplu, 40% dintre angajatori au declarat că au dificultăţi în a găsi candidaţi cu abilităţile necesare pentru a răspunde nevoilor de digitalizare. Principalele competenţe pe care ar trebui să le aibă un potenţial candidat la un job al viitorului, începând chiar de acum, ar fi: capacitatea de a rezolva probleme complexe, spirit critic, creativitate, disponibilitate pentru colaborare, inteligenţă emoţională, empatie, capacitate de luare a deciziilor, de negociere, flexibilitate mentală, aspecte care ar justifica imposibilitatea substituirii prin inteligenţa artificială.
Lupta pentru competenţe va fi marea provocare pentru companiile din întreaga lume, iar sistemele de învăţământ de pretutindeni ar trebui să ţină seama de aceste tendinţe, pentru a alege programele şi căile de învăţare potrivite noilor cerinţe.
