Regulamentele organice au accelerat procesul de modernizare in tarile romane, au retinut o parte din cererile formulate de clasa politica romaneasca incepand cu 1821, au limitat suveranitatea otomana, au oferit un cadru mai larg de organizare in sens modern a institutiilor politice si administrative, favorizand manifestarea si realizarea programului national al modernizarii. Au sporit insa foarte mult influenta Rusiei in tarile romane prin crearea cadrului si a instrumentelor menite sa serveasca interesele Rusiei, sa realizeze un sistem legal de interventie in Principate, asigurandu-i rolul de arbitru intre domn si adunarea obsteasca.
Regulamentele organice reprezinta primele asezaminte cu caracter veritabil constitutional, fiind introduse la un deceniu de la actul lui Ionica Tautu. Conventia de la Akkerman din 1826, urmare a numeroaselor memorii redactate de boieri in anii anteriori, a fost aceea ca in Principate urmau sa se constituie comisii boieresti care sa propuna masuri si regulamente generale in vederea organizarii interne a celor doua tari romane. Datorita opozitiei tacite a Imperiului otoman, comisiile nu si-au putut incepe activitatea practica decat dupa izbucnirea razboiului ruso-turc din 1828-1829, in timpul caruia Principatele Romane s-au aflat sub ocupatia militara a Rusiei, care s-a prelungit pana in 1834.
In locul celor doi domni, puterea executiva in Principate a fost transmisa presedintelui celor doua divane, numit de ţar, care isi avea sediul la Iasi, la Bucuresti functionand un vicepresedinte. Intre 1828-1834, pe durata ocupatiei militare ruse, functia de presedinte al celor doua divane a fost detinuta de contele Pahlen si de generalii Jeltuhin si Kiselev. In perioada in care generalul Jeltuhin a indeplinit functia de presedinte al celor doua divane din Tara Romaneasca si Moldova (februarie-octombrie 1829) au luat fiinta comisiile formate din cate 4 boieri, ele fiind puse sub presedintia consulului rus Minciaky.
Ele trebuiau sa lucreze pe baza instructiunilor curtii de la Petersburg (Rusia) care au avut in vedere doleantele exprimate de Principate incepand cu 1821. Instructiunile au incercat sa dea satisfactie si altor categorii sociale decat boierii, au propus o serie de reforme fara sa rastoarne legile fundamentale, au urmarit sa dea un caracter cat mai uniform normelor de organizare a tarii.
In 1830, proiectele Regulamentelor organice au fost incheiate si supuse comisiei de revizie de la Petersburg. Curtea rusa a respins propunerile boieresti referitoare la numarul zilelor de claca, desfiintarea poslujnicilor, alegerea domnului, incercand sa limiteze drepturile aristocratiei. Dupa ce au fost revizuite la Petersburg, regulamentele au fost supuse in 1831 adunarilor extraordinare de revizie. In Muntenia, Regulamentul a fost repede aprobat si a intrat in vigoare in 1831 dar in Moldova dezbaterea a durat mai mult din cauza boierilor care s-au opus articolelor ce le atingeau privilegiile. In cele din urma, a fost aprobat si in Moldova si a intrat in vigoare in 1832. Prevederile lor au fost aproape identice pentru cele doua tari, favorizand ulterior dezvoltarea lor unitara.
Regulamentele organice instituiau ideea si practica statului modern. Puterea executiva o detinea domnul, ales de o Adunare obsteasca extraordinara, compusa din reprezentanti ai boierilor, oraselor si judetelor. Puterea legislativa o detineau in comun domnul si o Adunare obsteasca ordinara, compusa din reprezentanti ai boierilor si ai judetelor. Domnul avea initiativa legislativa si sanctiona legile iar Adunarea vota legile, bugetele si impozitele. Desi limitate, puterile domnului raman in continuare foarte mari: numea in slujbe, comanda militia, intarea sentintele instantei supreme, avea drept de gratiere sau de micsorare a pedepselor.
Regulamentele au creat o institutie noua, departamentele sau ministerele, fara precedent intre institutiile centrale ale statului. Ministri de interne, de finante si secretarul statului formau Sfatul administrativ. In principate au functionat 6 departamente: interne, finante, secretariatul statului, al dreptatii, al cultelor, al militiei.
Din punct de vedere administrativ, Muntenia a fost organizata in judete, conduse de ocarmuitori, subdivizate in plasi, iar Moldova a fost organizata in tinuturi, conduse de ispravnici, subdivizate in ocoale. Orasele erau conduse de un Sfat orasenesc ales de populatia urbana cu un anumit venit. La sate erau parcalabi in Muntenia si vornici in Moldova. In cele doua capitale, Iasi si Bucuresti, politia era condusa de marele aga. Se prevedea sistematizarea capitalelor, canalizarea, pavarea, aprovizionarea cu apa, iluminatul, imbunatatirea sistemului edilitar.
Justitia este organizata separat de administratie intr-o structura ierarhizata: tribunale satesti, tribunale judetene, divane judecatoresti iar ca instanta suprema, Inaltul Divan. La Iasi si la Bucuresti functionau un tribunal administrativ si tribunale comerciale. S-a instituit ministerul public, procurori, judecatori, avocati; s-au desfiintat tortura, mutilarea, confiscarea averii; s-au introdus garantii privind libertatea persoanei; s-au precizat legile in vigoare; s-au reorganizat inchisorile.
Din punct de veder fiscal, Regulamentele organice au introdus impozitele directe in numar de doua: capitatia pentru tarani si patenta pentru negustori si meseriasi. Raman scutite de impozite boierimea, neamurile, clerul si militarii. Sunt desfiintate vamile interne, havaieturile dregatorilor si categoria scutelnicilor. Se introduce bugetul.
Regulamentele organice au eliminat institutii si practici medievale, au creat un aparat de stat modern si un cadru propice de manifestare a spiritului modern. In evolutia sistemului politic romanesc reprezinta o faza noua ce inaugureaza tranzitia spre regimul politic modern, desi au instaurat un regim aristocratic, in care boierimea mai pastra toate parghiile puterii.
