Religia in scoli, in statele democratice

Daca in statele teocratice precum Arabia Saudita, Iran sau Uganda, ne asteptam sa vorbim despre religia predata in scolile publice pe banii statului, in tarile democratice, in special cele europene, exista o intreaga dezbatere daca religia ar trebui predata in scolile publice pe bani publici avand in vedere serioasele intrebari cu privire la respectarea dreptului la libertatea de constiinta, drept considerat inalienabil de catre mai toate constitutiile europene.

Nu ne propunem acum sa discutam principiul despre religia in scoli, ci mai degraba sa trecem in revista situatia cu privire la acest aspect in tarile europene in special, precum si in SUA, tari care se auto-proclama democrate, dar care uneori aleg sa ocoleasca democratia, dupa cum vom vedea.

Grecia si Ungaria

Desi aparent sunt tari diferite din punct de vedere religios, Ungaria fiind majoritar catolica (54% din populatie), iar Grecia majoritatea covarsitoare fiind ortodoxa (99.9% dupa datele guvernului), cele doua tari au in comun abordarea medieval-teocratica in privinta religiei.

In Grecia, pana in 2009, nici macar nu se eliberau certificate de nastere copiilor daca nu exista un act doveditor ca acesta a fost botezat in religia crestin-ortodoxa. Mai mult, cultele minoritare sunt obligate prin lege sa-si declare toti adeptii ca fiind ortodocsi, singurii care au dreptul de a alege fiind cetatenii straini care obtin cetatenia greaca sau se stabilesc pentru o perioada mai mare in aceasta tara.

Practic, atat evreii, cat si musulmanii sau celelalte denominatii crestine au statut de tolerati de catre biserica ortodoxa si nu isi pot desfasura servicii educational-religioase decat cu acordul expres al bisericii ortodoxe si doar in afara orarului scolar.

Religia predata in scolile din Grecia este, evident, religia crestin-ortodoxa si se preda inca de la varsta de 3 ani in gradinitele de stat si mai apoi pana la absolvirea liceului ca obiect obligatoriu cu cate doua ore pe saptamana.

Religia in scolile grecesti pare cumva fireasca pentru populatia locala si in ciuda presiunilor exercitate de UE, aceasta a fost temporar facultativa din 2009 pana in aprilie 2011 cand a redevenit obligatorie pentru toata populatia. Tot in Grecia, blasfemia se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani si cu amenda penala, aspect ce face Grecia demna de supranumele „Iranul Europei”, supranume pe care-l imparte cu Polonia si, mai nou, cu Ungaria.

In Ungaria, odata cu noua constitutie, considerata cea mai anti-democratica din istoria post-moderna a Europei, a redevenit obligatorie o ora pe saptamana de religie pe parcursul intregilor ani de studiu in invatamantul public maghiar.

Dat fiind faptul ca diversitatea religioasa este mult mai accentuata in Ungaria decat in Grecia (minoritatea protestanta cu toate subdenominatiile ei numara 19,5% din populatie), statul maghiar isi asuma prin Constitutie valorile crestinismului fara sa-si asume anume un anumit discurs teologic al unei anumite denominatii. Pe acest principiu, in Ungaria este incepand de anul acesta obligatorie o ora de religie, denominatia urmand sa fie aleasa fie individual, fie la nivel de unitate de invatamant in functie de specificul zonei.

In Ungaria este insa imposibil sa nu faci o ora de religie, in ciuda faptului ca persoanele fara religie sau atee reprezinta 14,5% din populatia Ungariei.

Austria si Germania

Cele doua tari vorbitoare de germana sunt tari ce adopta un model similar cu privire la predarea religiei in scoli.

In Austria religia se preda in scolile publice inca de pe vremea Imperiului Habsburgic si datorita diversitatii religioase ale fostului imperiu, statul acorda egalitate in finantarea cursurilor pentru toate religiile, de la Islamul sunni, romano-catolicism, protestantism, ortodoxie, iudaism si chiar budism.

In Austria si Germania insa, in scolile publice, se completeaza de catre elevi (sau parinti, pentru cei sub 14 ani) o forma de „contract de studiu” la inceputul fiecarui an (si modificabil pe tot parcursul anului) in care elevii pot alege ore de etica sau filozofie, ca alternativa la orele de religie.

In Germania este insa o intreaga dezbatere cu privire la Islam, acesta, spre deosebire de surata Austria, nefiind subventionat de stat si predat in scolile publice in ciuda minoritatii crescande de musulmani, in special de origine turca.

Irlanda

Irlanda, alaturi de Grecia si Polonia, este o teocratie de facto.

In Irlanda, nu numai ca se preda religie in scolile publice, insa este si obiect de examen la echivalentul bacalaureatului din Romania.

Da, in Irlanda se da religie la Bacalaureat.

Orele de religie (in principiu catolica) sunt obligatorii pana la bacalaureat si devin optionale abia in invatamantul secundar si tertiar.

Irlanda este una dintre putinele tari asa-zis democratice care nu permite sub nicio forma evitarea orelor de religie, in ciuda faptului ca prin Constitutie statului si institutiilor sale (inclusiv cele educationale) ii este interzisa discriminarea pe baza de religie, iar non-religiosii irlandezi reprezinta o proportie de 1,6% din populatie.

Polonia

In domeniul religiei in scoli, Polonia a facut reale progrese intru respectarea drepturilor individuale, depasind chiar si Romania la acest capitol, insa mentine in continuare legislatii care restrang dreptul la libera exprimare in privinta religiei sau dreptul de a dispune de propriul corp, daca nu este in acord cu religia catolica.

In Polonia 88,6% din populatie se considera de religie catolica si doar parintii au dreptul de a alege daca elevii vor studia sau nu religia confesional-dogmatica in scolile publice, completandu-se un formular asemeni celui din Austria.

Cei ai caror parinti aleg sa nu faca religie in scoala merg la ore neutre de etica, obiect care abia din 2007 este recunoscut ca alternativa la religie si de care se tine cont la calculul mediei generale, asemeni mediei de la obiectul religie.

Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

In Regatul Unit nu exista niciun fel de program sau strategie la nivel de guvern cu privire la religia in scoli totul ramanand a se decide de catre autoritatile locale din fiecare comitat sau chiar la nivel de localitate.

Pe de alta parte, insa, guvernul de la Londra sustine financiar scolile religioase. In Marea Britanie, institutia numita Comisia Superioara de Consiliere cu privire la Educatia Religioasa (SACRE) ratifica deciziile luate la nivel local dupa ce examineaza daca programa convenita de autoritatile locale este in acord cu valorile impuse de legea educatiei – in speta absenta completa a prozelitismului agresiv si continut despre o paleta cat mai larga de credinte. Hiba acestei legislatii este insa ca inca cere ca in continutul curiculei sa fie prezentat mai mult crestinismul in comparatie cu celelalte credinte, in ciuda faptului ca adeptii crestinismului reprezinta o minoritate in Regat, putin peste 40% dintre britanici considerandu-se crestini de vreo denominatie sau alta.

Aceasta liberalizare a predarii religiei in scoli a creat insa si probleme pentru guvernul de la Londra caruia i se raporteaza constant abuzuri comise in scolile islamice (medrase) si in scolile catolice de influenta irlandeza unde extremismul religios este predat spre stupefierea britanicilor de rand.

Statele Unite si Canada

Ambele tari sunt federatii astfel ca, exceptand pachetele minime de legi – numite legi federale, politicile se stabilesc la nivel local ceea ce face imposibila discutia despre religia in scoli in Canada in general.

In Canada, prin Constitutia adoptata la 1867, religiile Canadei sunt romano-catolicismul si protestantismul, avand un caracter, cel putin in litera constitutiei, semi-obligatoriu, excluzandu-se astfel posibilitatea de a apartine unui alt cult decat cele doua sau a nu apartine niciunui cult.

Pe de alta parte, datorita statutului de federatie, in realitate in Canada totul se decide in privinta acestui aspect la nivel de stat. Astfel ca in Newfoundland, de pe coasta de est, de pildă, finantarea pentru scoli religioase a fost eliminata definitiv in 1995, urmata de provincia Quebec care a interzis predarea religiei in scoli in 1998, in vreme ce in provincia Ontario, invatamantul religios este sustinut doar din taxele celor care mentioneaza in mod explicit ca din taxele lor sa fie sustinut invatamantul romano-catolic sau protestant.

In Statele Unite, pe de alta parte, religia in scolile publice pe bani publici este inca interzisa in baza Primului Amendament al Constitutiei de la 1776 care garanteaza libertatea de exprimare, constiinta si religie tuturor cetatenilor Statelor Unite ale Americii iar orice incercare de predare a religiei in scolile publice este considerata o incalcare grava a Primului Amendament.

Am accentuat insa cuvantul „inca” pentru ca in SUA exista o puternica miscare militant-religioasa de extrema dreapta si de sorginte crestina care in mod constant pune presiune atat pe administratiile statale cat si pe administratia federala de la Washington pentru a introduce invatamant religios in scolile publice fie actionand in instanta statul pentru tratamentul sau asupra sarbatorilor traditionale religioase sau fortand nota juramantului fata de Stat, steag si natiune, juramant adoptat de Congres in 1954 ca raspuns in Razboiul Rece fata de comunismul ne-religios si care stipuleaza ca Statele Unite sunt o natiune adevarata sub Dumnezeu.

Romania

Tratam Romania la final tocmai pentru ca este un caz special care nu seamana cu niciunul dintre modelele de mai sus.

In Romania obiectul „religie” se studiaza incepand cu clasa I si pana in clasa a XII-a, fiind al treilea obiect, dupa matematica si limba romana, care dispune de o asemenea acoperire in programa scolara.

Desi in ultima vreme s-au facut o serie de progrese, retragerea de la religie pe motiv non-religiozitate fiind posibila incepand cu anul 2008, religia in scolile din Romania este in continuare semi-obligatorie.

Daca in mai toate tarile se opteaza dintre religie si etica sau nu se studiaza religie deloc, in Romania toti elevii sunt inscrisi automat la ora de religie, ora care inseamna, de fapt, predarea confesional-dogmatica a religiei crestin-ortodoxe care indeamna la dispretuirea celor de alte confesiuni si a ateilor sau pedepse fizice din partea divinitatii in caz de nesupunere la dogma ortodoxa (vezi manualul „Religie” al editurii „Sf. Mina” din Iasi, manual aprobat de Ministerul Educatiei).

Dupa indelungi discutii, retragerea de la ora de religie este acum posibila insa, in prezent, retragerea creeaza o discriminare intre elevii care merg la ora de religie si cei care nu studiaza deloc acest obiect – cei de alta religie primesc insa note si le se incheie media de catre pastor sau alt oficial al cultului de care apartin.

Insa, cei care nu au nicio religie nu au in acelasi timp nicio alternativa la ora de religie urmand astfel sa li se incheie media generala cu un obiect mai putin, riscand astfel sa aiba media generala mai mica decat a unui coleg cu note egale la celelalte obiecte si care face religie.
Daca in Polonia s-a introdus obiectul „Etica” si acum este considerat obiect de studiu in locul obiectului „Religie”, in Romania acest obiect nu exista deloc.

In afara de tarile prezentate, mai amintim tarile in care invatamantul religios pe banii statului si in scolile publice este strict interzis: Norvegia, Islanda, Danemarca, Finlanda si Republica Populara Chineza, precum si tarile in care invatamantul religios pe bani publici in scoli publice este obligatoriu: Malta, Cipru, Arabia Saudita, Iran, Uganda, Israel si Republica Moldova.