Religia San este specifica oamenilor din sudul Africii. Poporul Khoisan este divizat in doua grupuri care au credinte diferite, insa atat San, cat si Khoikhoi au extrem de multe puncte comune in ceea ce priveste religia.
Religia aborigena contine numeroase dansuri, ritualuri si povesti sau legende dupa care credinciosii se ghideaza. Fiecare dintre cele doua parti ale religiei are propriile traditii, insa ele se unesc prin aceleasi principii la un anumit punct. Cultura aborigena este una dintre cele mai interesante tipuri de proto-religii de la care pornesc sau au pornit toate religiile la un moment dat, iar religia San este un bun exemplu in acest sens.
Zeitatile religiei Khoisan
Ca in fiecare religie politeista si credinciosii San au un panteon de zei pe care ii venereaza, majoritatea acestora fiind reprezentari animiste ale fortelor naturii sau ale anumitor activitati. Aborigenii le venereaza pentru a avea noroc si a atrage fortele pozitive de partea lor, in timp ce zeitatile malefice sunt multumite prin ofrande de diferite feluri. Fiecare zeitate venerata de credinciosii Khoisan are propria legenda care o leaga de alte divintati supranaturale.
Cagn, cunoscut si ca Kaang, este zeul suprem al bastinasilor din Africa, el fiind prima fiinta, si cea care a creat lumea. Cagn este un zeu puternic care poate lua orice infatisare doreste, el aparand mai mereu sub forma unei calugarite, a unui sarpe, a unui taur sau a unei omide. Desi el este cel care a creat lumea, Cagn a fost oropsit si tocmai de aceea si-a mutat casa in ceruri. El este cel care a creat si Luna, corp ceresc de o importanta deosebita pentru Khoisanii care isi fac ritualurile de chemare a ploii in functie de fazele lunii.
In credinta San, Cagn este ajutat de sotia sa, Coti. Ea este posesoarea unui numar mare de legende printre care si cea a antilopei careia i-a dat nastere. Fiii lui Cagn, Gewi si Cogaz, au mers la vanatoare si, stiind ca tatal lor iubea antilopa, au omorat-o, ducandu-i-o pentru a-l bucura. Tatal lor a fost insa furios si le-a spus fiilor lui sa puna sangele antilopei intr-un bol si sa il amestece. Primul fiu a varsat picaturi pe pamant din care au iesit serpi, iar cel de-al doilea a dat nastere prin picaturile de sange la insecte. Cagn le-a spus deci celor doi sa reintregeasca bolul cu sange, de data aceasta adaugand si grasimea de la inima animalului. Dupa ce a amestecat el insusi sangele, l-a aruncat pe pamant, iar o turma intreaga de antilope a rasarit. Aceasta legenda povesteste despre cum Cagn a dat oamenilor sansa de a vana si manca animalele. Salbaticia antilopei este lasata de bastinasi pe seama faptului ca acestea au fost ucise pentru prima data inainte de a fi bune de vanat.
In credinta San, Heitsi-Eibib este un erou de sine statator vazut in moduri diferite de catre bastinasi. El este patronul vanatorilor si pungasul care le joaca farse, creand in unele legende lumea si facand animalele distincte. Legendele batinasilor spun ca el este cel care a blestemat leul sa mearga pe pamant in loc sa dea nastere puilor in copaci. Heitsi este si un simbol al ciclului vietii si reincarnarii, in legendele sale spunandu-se ca el a fost capabil sa renasca de nenumarate ori. „Mormintele” sale sunt multe in Africa, iar bastinasii considera ca, daca vor arunca o piatra pe ele, vor avea noroc.
Gaunab, zeul bolii si al mortii, este intr-o continua lupta in religia San cu Tsui’goab, zeul fulgerului si al tunetului din cer. Tsui’goab locuieste in tinuturile cerului rosu in timp ce nemesisul sau, Gaunab, salasluieste in intunecimea cerului. Si Dumnezeul Avraamic este prezent in legendele si cultura Khaosan, acesta fiind numit Tiqua sau Utixo.
Religia San crede si in bestii si chiar pune la mare rang anumite personaje mitice. Ga-Gorib este bestia care a locuit la marginea prapastiei care ii momea pe oameni sa arunce cu pietre de pe marginea prapastiei pentru ca pietrele sa vina inapoi de pe pielea bestiei si oamenii sa cada in adancurile acesteia. Si eroul Heitsi a intalnit bestia si nu a aruncat piatra in prapastie pana cand aceasta nu s-a indepartat de el, fapt care a dus la caderea bestiei in prapastie. Eroul a aruncat cu mainile proprii bestia in prapastie si, desi nu a putut fi tinuta acolo, eroul a reusit sa o arunce din nou.
Hai-uri si Bi-Bloux sunt creaturi din religia San in care aborigenii cred si de care se tem. Se spune ca acestea au o mana si un picior si ca ele mananca oameni. Aigamuchab este si aceasta o creatura care mananca oameni si care isi are salasul in interiorul dunelor. Aigamuchab seamana la infatisare cu oamenii, insa au ochii la picioare si pentru a vedea trebuie sa se ridice pe maini.
Religia San si ritualurile
In cadrul religiei Khoisanilor transele au un rol esential. Pentru ca oamenii sa patrunda in lumea spirituala, ei au nevoie de sfaturile unui saman si de vanarea unui animal spiritual. Antilopa este de cele mai multe ori animalul de o putere deosebita care ii ajuta pe oameni atat cu partea sa carnala, cat si cu puterea sa spirituala. Carnea, sangele si grasimea de antilopa sunt importante in ritualurile infaptuite in triburile africane.
Prin intermediul ritualurilor infaptuite de samani, oamenii ajung in stari hipnotice si in stari alterate ale constiintei. Prin intermediul dansului ritmic, al incantaiilor, prin hiperventilatie si lipsa de somn in religia San, oamenii ajung sa experimenteze diverse stadii de transa. Printre acestea se numara alterarea starii constiente, fenomenele entopice si halucinatiile. Aceste stadii diferentiaza in functie de stadiul in care au ajuns oamenii care trec prin aceste ritualuri. In cadrul celui mai „adanc” stadiu de halucinare, cei care se afla sub efectul substantelor entropice incep sa isi imagineze diversi monstri si animale, iar subiectii incep sa creada ca au trecut printr-o transformare fizica.
In ajutorul acestor marturii stau si imaginile murale gasite pe numeroase pietre. Printre cele depictate se numara imaginile de razboi si animalele sau fiintele ciudate care se crede ca sunt produse ale starilor hipnotice pe care samanii sau cei din Khoisan le-au trait.
