Este clar ca stelele nu traiesc pentru o vesnicie si oricat de trist ar fi sa ne gandim, in cele mai lungi si fermecatoare metafore cu resturi de stele, acestea se si sting. Pana si cele mai mici pitice rosii care au fost descoperite ca avand cea mai lunga viata, se sting in cele din urma. Stelele care au o masa medie asemeni Soarelui, se maresc si devin stele cu o densitate mai mica, inainte sa isi arunce in spatiu straturile exterioare si acestea se numesc gigante rosii. Dupa aceea ele se prabusesc si formeaza astfel stele pitice de culoare alba, care cu timpul, treptat se vor raci si apoi se vor stinge.

Invelisul de materie care este aruncat in Univers ce inconjoara aceste stele si care se extinde poarta denumirea de nebuloasa planetara. Iar daca aceste stele pitice isi incheie existenta atat de splendid, cele care au o masa mai mare isi termina viata plina de stralucire intr-un fel si mai miraculos, mai spectacular, ele dezintegrandu-se in explozii care poarta denumirea de supernove. Invelisul de materie care se afla in expansiune poate sa fie vazut si pentru o perioada de mii de ani, iar acesta se numeste rest de supernova. Totusi nu toata materia stelei este aruncata in spatiu. O parte din nucleu intra in colaps si duce astfel la formarea unui obiect cosmic compact care are o densitate foarte mare si acesta se numeste stea neutronica.

Citește și:  Ploaia de meteoriti Geminide

Stelele cele mai masive, cand se prabusesc, formeaza gauri negre. Un exemplu de nor de gaz stralucitor este NGC 6751, acesta fiind expulzat in urma cu cateva mii de ani de o pitica alba. Un exemplu de supernova este Nebuloasa Valul care a luat fiinta in urma unei unde de soc care a fost produsa de o stea ce a explodat in urma cu 20.000 de ani. Aceasta nabuloasa se afla la 2.500 de ani lumina, iar din materia ei pot forma candva unele stele noi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.