Multe din planetele descoperite pana in prezent par sa aiba cate un companion tacut; iar planetele din Sistemul Solar nu fac nici ele exceptie de la regula, avand unul sau mai multi sateliti atrasi de fortele exercitate de corpurile ceresti. Multa vreme insa, civilizatia umana nu a avut habar de imensitatea si complexitatea universului, multumindu-se cu luna pe care o vedeau in fata ochilor aproape in fiecare seara. Ca urmare, parerile privind “normalitatea” satelitilor au fost formate in functie de tovarasul Terrei, insa asta nu insemana ca in Sistemul Solar intalnim replici ale Lunii la orice pas. De fapt, ce gasim in preajma celorlalte planete fie starneste sperante in privinta descoperirii vietii, fie este mai crunt decat orice ne-am imaginat despre infern.

Nereid este primul din satelitii naturali deosebiti din Sistemul Solar, apartinand lui Neptun. Aflandu-se la o distanta considerabila de Terra, nu a fost descoperit cu foarte multa vreme in urma, prima sa mentionare fiind in anul 1949. Fiind perceput mai ales pe baza luminii pe care o blocheaza decat prin imagini, forma sa inca naste controverse intre astronomi. Insa nu asta il aduce in randul ciudatilor, ci orbita sa, care nu pare sa ia in calcul nicio regula. In cel mai apropiat punct al turului in jurul planetei, Nereid ajunge la 1.372.000 km de Neptun, in timp ce la punctul cel mai indepartat ajunge la 9.655.000 km distanta. Acest factor a facut la randul sau ca detectarea sa sa fie extrem de dificila, pentru o parte a ciclului sau de rotatie satelitul “disparand din peisaj”. Astronomii au incercat sa gaseasca o explicatie satisfacatoare pentru problema lui Neptun II, dupa cum mai este numit, speculand ca este un corp ceresc prins in campul gravitational al planetei. Astazi insa cei mai multi cred ca este parte a planetei, probabil desprinsa de o coliziune puternica. Satelitul este compus cel mai probabil din gheata si alte elemente, contactul cu Voyager II aratand ca are o culoare cenusie.

foto: libertatea.ro
foto: libertatea.ro

Putini sateliti au avut parte de notorietatea de care se bucura Titan, una din lunile lui Saturn. Fiind pe locul doi ca marime dupa Ganymede in Sistemul Solar, satelitul socheaza prin asemanarea de peisaj pe care o are cu planeta noastra. Vai, rauri, nori, cratere si lacuri se pot vedea pe toata suprafata planetei, primind si nume similare cu cele din lumea noastra, precum Lacus Ontario. Adevarul insa este ca o fiinta de pe planeta noastra nu ar avea nicio sansa pe Titan. Atmosfera este alcatuita din metan si azot, temperatura ajunge la -180 de grade Celsius, iar vaporii de apa sunt practic inexistenti, la aceasta temperature apa neputandu-se topi sau sublima. In schimb, conditiile permit aparitia curcubeelor, care insa pot fi vazute doar in infrarosu. Si totusi, cercetatorii teoretizeaza ca si Pamantul trebuie sa fi aratat cam tot asa la inceputuri, Titan fiind un bun loc pentru observarea aparitiei vietii. Altii insa merg si mai departe, sugerand ca sub gheturile si rocile de aici ar putea trai niste fiinte simple. Cel mai probabil teoria este exagerata, insa asta nu l-a oprit pe Titan din a deveni unul dintre cei mai studiati sateliti.

Citește și:  Legile lui Kepler - intre stiinta si spiritualitate

Iapet este un loc al misterelor, care este in mod clar mult mai misterios decat fata ascunsa a lunii. Numit dupa un titan din mitologia greaca, a fost descoperit in secolul XVII de Cassini. Acest satelit, al treilea ca marime al lui Saturn, se remarca in multe feluri, insa cea mai importanta pare sa fie fata sa ascunsa, aratand mereu aceeasi emisfera planetei sale. In plus, este colorat in doua feluri distinct: alburiu si o nuanta intunecata, avand intr-adevar doua fete. Nu a fost explorat foarte mult, insa din ce s-a aflat, nu are o forma definite, fiind turtit la capete. Este alcatuit in mare parte din gheata si frapeaza printr-o ridicare a scoartei la nivelul ecuatorului, parand ca este separat in doua; astronomii inca teoretizeaza pe baza motivului aparititei sale.

foto: ro.wikipedia.org
foto: ro.wikipedia.org

Si cum am tot vorbit despre dorinta de a gasi viata in Sistemul Solar, trebuie mentionata neaparat luna lui Jupiter care se numeste Europa. Este probabil cel mai similar mediu cu cel al Pamantului, avand o atmosfera foarte bogata in oxigen si avand apa lichida. Desi temperatura exterioara nu ar permite aparitia vietii, ce individualizeaza acest corp ceresc de alti sateliti este faptul ca are apa lichida sub o crusta groasa de gheata. Primele evaluari arata ca cel mai probabil, Europa are un miez incandescent, cel mai probabil din fier, care ar putea oferi o temperatura mai prielnica sub stratul de gheata. Tinand cont ca la noi pe planeta s-a gasit viata chiar si in cele mai reci ape, multi spera ca Europa ofera cocktail-ul perfect pentru aparitia vietii. Asa ca in prezent se desfasoara mai multe proiecte care vor culmina cu trimiterea unei sonde sub gheata “Sfantului Graal” al satelitilor, in speranta aflarii ca nu suntem singuri.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.