Poate ca in nici o alta zona a Romaniei, ca in Maramures, nu este atat de vizibil geniul artistic al poporului roman, manifestat, din timpuri imemoriale, in arhitectura caselor, a bisericilor, a portilor cu sculptura in basorelief, executata in lemn – un decor arhaic si incarcat de semnificatii. Interesul constant al maramuresenilor pentru latura estetica a elementelor care alcatuiesc gospodaria taraneasca tradeaza un mod de a fi si de a gandi profund, bine statornicit prin traditie, pe care nu l-au uitat nici astazi si care nu poate fi despartit de civilizatia lemnului.
La modul cel mai general, sculptura basorelief este un tip de modelaj care presupune o detasare partiala a formelor reprezentate de fondul pe care sunt sculptate (in piatra, marmura, granit, lemn etc). Efectul de profunzime se obtine prin jocul volumelor, al liniilor (curbe sau drepte) sau prin folosirea culorii (sculptura pictata). Sculptura basorelief se utilizeaza pentru decorarea frontoanelor, stalpilor, plafoanelor, mobilelor, crucilor, fatadelor sau a oricarui alt element de arhitectura. Tipul acesta de sculptura se intalneste frecvent in lacasurile de cult. In arta religioasa europeana, de exemplu, sculptura basorelief este caracteristica antichitatii greco-romane, Phidias fiind cel mai cunoscut sculptor al respectivei perioade. Lui ii apartin basoreliefurilede pe doua frontoane ale Parthenonului, remarcabile prin rigoarea compozitiei, prin felul in care este sugerata miscarea siluetelor si prin simtul detaliilor.
Portile sculptate din Maramures
Sculptura basorelief in lemn, asa cum poate fi vazuta pe portile maramuresene traditionale, este expresia exemplara a capacitatii de stilizare si de transmitere a unui mesaj artistic si existential, prin simboluri care, intr-un fel sau altul, sunt prezente in toata arta lumii. In mentalitatea populara, poarta delimiteaza doua spatialitati, pe cea protectoare, cunoscuta, familiara, a gospodariei, si pe cea imprevizibila, necunoscuta, a lumii din afara. Asigura protectie, dar este si o invitatie de a trece pragul.
Poarta sculptata echivaleaza cu o invatatura transmisa prin imagini, iar imaginea nu trebuie inteleasa prin ceea ce reprezinta ea vizual, ci prin ceea ce simbolizeaza ea sufleteste si spiritual. De aceea, cercul, rozeta, spirala, crucea, arborele vietii, sarpele, cocosul, clopoteii etc. , care pot fi vazute pe toate portile Maramuresului, sunt imaginea, sculptata in basorelief, a vietii si a intelegerii, intr-un adanc sens spiritual, a vietii. Cercul simbolizeaza soarele (lumina), timpul, cerul si divinitatea. Este semnul existentei ciclice, al mortii si al reinvierii. Impreuna cu patratul (simbol al vietii pamantesti) evoca schimbarea, evolutia, aspiratia omului spre inalt.
Rozetele sau razele cu mai multe petale (frecvente si in arhitectura antica si in arta orientala) au valoare protectoare, impotriva raului, dar pot sa insemne si durata vietii pamantesti. Spirala, a carei forma este prezenta frecvent si in natura (vita-de-vie, zorelele, melcii, scoicile etc.) evoca evolutia, transformarea pozitiva, dezvoltarea. Spirala dubla simbolizeaza nasterea si moartea, calatoria sufletului in lumea de dincolo. Minunat, in basoreliefurile maramuresene, este arborele cosmic, semn al nemuririi, al dainuirii in timp si al primaverii, expresie a conceptiei optimiste a oamenilor, ai caror stramosi, in vremurile inceputurilor, erau considerati cei mai intelepti, din acest spatiu geografic.
Crucea simpla sau crucea inscrisa in cerc (precum binecunoscutul simbol celtic) este cea mai complexa imagine sculptata in lemnul portilor. Aceasta este incarcata nu numai cu semnificatiile crestine ale sacrificiului lui Iisus, simbol sacru fundamental, ci si cu alte valori care vin dintr-o epoca precrestina. Bratul vertical este legatura dintre cer si pamant, corespondent al arborelui lumii, in timp ce bratul orizontal este asociat dezvoltarii umane, in limitele vietii terestre. In vechime, trecerea pe sub poarta avea valoarea unui act ritualic de purificare.
Desigur, fiecare poarta maramureseana are personalitatea ei, poarta amprenta mesterului care a faurit-o, dar, dincolo de elementele de originalitate, simbolurile mentionate anterior sunt peste tot prezente, pentru ca oamenii simt si stiu ca acestea nu sunt doar simple elemente de decor, ci o filosofie de viata pe care forma sculptata in lemn o face mult mai trainica decat orice alta invatatura.
Crucile sculptate din Cimitirul vesel din Sapanta
Numele Cimitirului vesel de la Sapanta a trecut de multa vreme granitele tarii, nu numai datorita mesajului, cu radacini in vechea civilizatie daca, pe care il transmite, in legatura cu atitudinea fata de moarte, ci si prin arta exceptionala a mesterului Stan Ioan Patras. Pe cele peste 700 de cruci facute din lemn de stejar, artistul popular a realizat, in partea superioara, basoreliefuri pictate, cu chipuri sau scene din viata celor decedati, insotite de cate un epitaf cu accente umoristice. Culoarea dominanta este albastrul, care accentueaza, mai mult decat alte culori, impresia de profunzime a basoreliefului, dar care se asociaza si cu o simbolistica optimista.
Sculptura basorelief in bisericile din lemn din Maramures
Bisericile din Maramures, construite din lemn si piatra, precum cele din Ieud, Poienile Izei, Desesti, Plopis, Surdesti etc. (toate declarate monumente UNESCO), superbe prin simplitate si eleganta, au elemente minime de decor, dar atunci cand acestea apar, sunt constituite din aceleasi basoreliefuri in lemn, care se intalnesc si pe porti sau in gospodarii, semn al unei unitati spirituale exemplare. Este vorba despre pridvoarele bisericilor, de clopotnite, de catapetesme, cruci, din lemn de brad sau stejar, unele dintre ele pictate. La Biserica “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Rogoz, ridicata in 1663, braul exterior este sculptat in forma de funie rasucita, in combinatie cu simbolurile arhaice caracteristice – Soarele, Luna, Stelele. O nota aparte este data de capetele grinzilor de sub streasina, sculptate in forma de cap de cal. Surprinzatoare sunt si crucile celtice sculptate, cu proeminente in forma de colt de lup, din cimitirul Bisericii Desesti.
Sculptura basorelief din arta traditionala maramureseana, de la plosca pentru nunta, la lazile de zestre, de la blide si linguri, la portile maiestuoase si bisericile care ating tampla cerului, este una dintre cele mai vechi si mai autentice forme de arta de pe teritoriul romanesc, de care ar trebui sa ne amintim mereu, pentru ca povesteste o intreaga istorie, care este si a fiecaruia dintre noi.
