Stema Romaniei – semnificatii si simboluri

Prea putini romani sau in orice caz nu toti dintre noi, stiu probabil ce semnificatii se ascund in stema Romaniei si mai mult din cauza faptului ca invatam inca de mici aceste aspecte, iar pana in momentul in care avem intr-adevar nevoie de ele, le si uitam sau pur si simplu nu ne mai intereseaza si le tratam cu indiferenta. Stema Romaniei a fost adoptata in anul 1992 si contine o serie de simboluri care au o deosebita semnificatie pentru intreaga Romanie, iar aceste simboluri sunt: acvila de aur, delfinii, bourul, acvila neagra, cele sapte castele cu turnuri rosii, o luna si un soare, un leu si in ghearele acvilei un pod, un buzdugan precum si o sabie ce este tinuta in ciocul acvilei si nu in ultimul rand si o cruce ortodoxa.

Stema Romaniei a fost adoptata la data de 10 septembrie in anul 1992 de catre cele doua Camere din cadrul Parlamentului Roman, si dupa cum spuneam centreaza o acvila/vultur. Aceasta tine o cruce ortodoxa, are aripile desfacute, fiind pozitionata pe un scut, si in ghearele sale se afla un sceptru si o spada. Intre aripile desfacute ale acvilei, in centru se afla un alt scut, care este impartit in parti, acestea avand reprezentate stemele celor cinci regiuni din istorie si anume: stema Tarii Romanesti, Stema Olteniei, Stema Moldovei, Stema Transilvaniei si Stema Dobrogei. Toate acestea au la randul lor semnificatii reprezentative pentru zonele respective, care au suferit, asemeni stemei Romaniei, cateva modificari mai mult sau mai putin majore, de-a lungul timpului. Fiecare zona este reprezentata de lucrul cel mai puternic si semnificativ pentru fauna, flora, clima sau relieful sau.

Astfel avem stema Tarii Romanesti care contine un vultur/acvila cu un cap conturat ce tine de asemenea o cruce in cioc, are la dreapta un soare si la stanga o luna in forma de crai nou. Prima versiune a acesteia este atestata inca din anul 1368, la data de 20 ianuarie, printr-un document emis de catre domnitorul Vladislav I. Stema Olteniei este la fel de complexa, desi total diferita, ea continand la inceputurile sale pe un fond rosu, un leu ce iesea dintr-o coroana de origine antica dar si o stea, totul fiind din aur.

In anul 1921 se voteaza si se adopta forma initiala, cunoscuta in prezent de catre romani ca fiind reprezentarea unui leu ce iese dintr-un pod, insa tot pe fond rosu. Podul din imagine este cel de la Drobeta, ambele fiind din aur, atat podul cat si leul. Stema Olteniei a fost introdusa separat, in afara bourului ce reprezinta stema Moldovei si a vulturului ce reprezinta stema Munteniei. Stema Moldovei este, dupa cum am precizat, reprezentata de un bour, al carui cap este asociat cu o stea, acesta avand in componenta si o luna de ordin crai nou si o roza. A fost atestata pentru prima data la 30 martie in anul 1392, prin hrisovul dat de catre domnul Roman I.

Stema Transilvaniei este reprezentata de catre un scut, ce se imparte in doua campuri, avand in cel superior, in trecut o acvila, pe jumatate, cu aripile desfacute, ce iese din linia de marcatie, in campul inferior fiind turnurile de cetate, care duc cu gandul la numele vechi al Transilvaniei si anume Siebenburgen care inseamna Sapte Cetati, acest nume fiind atestat inca din anul 1326. Stema acestei regiuni a fost atestata finalmente in secolul XVI. Crisana, Banat si Maramures nu au avut steme personalizate, cunoscandu-se contextul istoric din acele vremuri, insa la trei ani dupa Marea Unire, s-a stabilit ca Banatul sa primeasca stema Olteniei si Crisana si Maramures sa primeasca stema Transilvaniei. Stema Dobrogei contine doi delfini care se privesc fata in fata, pe un fond albastru, care sunt dispusi cu capul in jos, putin ondulati.

Stema Romaniei in varianta prezenta reprezinta de fapt o combinatie a celor doua proiecte ce au fost prezentate Parlamentului si ce s-a inspirat din stema Regatului Romaniei. Desi aparent cele doua proiecte prezentate, au fost considerate ca si contradictorii cu optiunea republicana, in cele din urma s-au solutionat si neintelegerile, deoarece acvila de pe stema Romaniei apare incoronata cu referire la Coroana de Otel, ce reprezenta independenta si suveranitatea deplina a Romaniei.

Aceasta coroana de otel a fost turnata din teava unui tun de origine turceasca, care a fost capturat in cadrul Razbiului de Independenta si simbolizeaza independenta capatata la acea data, fiind practic si un trofeu de razboi, iar crucea ce sta asupra coroanei nu era considerata chiar o cruce banala, ci era de fapt crucea decoratiei ce reprezenta Trecerea Dunarii. Stema Romaniei este foarte complexa si plina de simboluri din cate s-a putut observa, dorind sa reliefeze toate componentele tarii noastre, neuitand o clipa de ceea ce este semnificativ cu adevarat si anume unitatea natiunii.