Cate tipuri de inteligenta exista?

Cercetatorul american Howard Gardner este cel care a stabilit initial sapte tipuri de inteligente, la care a mai adaugat ulterior inca un tip :

•       Inteligenta lingvistica
• Inteligenta logico- matematica
• Inteligenta spatială
• Inteligenta muzicala
• Inteligenta corporala sau kinestezica
• Inteligenta interpersonala
• Inteligenta intrapersonala
• Inteligenta naturalistului

Comportamente specifice tipurilor de inteligente:

1. Inteligenta lingvistica apare in cel mai inalt grad la poeti. Persoana dotata cu acest tip de inteligenta povesteste ca sa explice, participa la dezbateri/discutii in grup, scrie poezii, proza, articole, citeste mult, cauta si imprumuta carti, etc.

2. Inteligenta logico–matematica acopera capacitatile logice, matematice si stiintifice. Acest tip de inteligenta implica o capacitate a individului de a traduce ceva intr-o formula matematica, de a folosi analiza pentru a explica, de a descrie modele de simetrie, de a compune probleme, de a demonstra ceva prin scheme, de a intelege cauzele si efectele etc.

3. Inteligenta spatiala este capacitatea de a evolua intr-un univers spatial datorita reprezentarilor mentale pe care ni le-am construit. Exemplu: marinarii, inginerii, pictorii, sculptorii etc. Persoanele dotate cu inteligenta spatiala deseneaza pentru a explica sau demonstra ceva, percep vizual corect din mai multe unghiuri sau se orienteaza in spatiu cu usurinta.

4. Inteligenta muzicala se identifica prin sensibilitatea la sunete, capacitatea de a crea melodii si ritmuri, de a explica prin melodie si ritm, de a confectiona un instrument si de a-l folosi pentru a explica ceva, de a indica modele ritmice etc.

5. Inteligenta corporala sau kinestezica este capacitatea de a rezolva probleme sau a realiza obiecte folosind calitati ale corpului. Exemple: dansatorii, atletii, chirurgii, artizanii, olarii, etc. Persoanele ce o poseda intr-un grad inalt creeaza miscarea pentru a explica ceva, controleaza miscarea, mimeaza usor, participa cu placere la jocul de rol, danseaza etc.

6. Inteligenta interpersonala reprezinta capacitatea de a-i intelege pe altii, de a le intelege motivatia, modul cum lucreaza si in acelasi timp capacitatea de a lucra cu oamenii. Exemple: vanzatorii buni, politicienii, profesorii, medicii clinicienii, mentorii spirituali. Aceste persoane coopereaza in grup, manifesta sensibilitate si atentie la comportamentele celor din jur.

7. Inteligenta intrapersonala se leaga de precedenta, dar este orientata spre persoana respectiva insasi. Ea permite acesteia sa isi formeze o reprezentare de sine precisa si fidela. Aceasta persoana stabileste si urmareste un tel, tine un jurnal, descrie calitatile personale care o ajuta sa faca ceva, exprima si este constienta de diferite sentimente, stie ce vrea si ce poate/nu poate face.

8. Inteligenta naturalistului arata ca individul este capabil să recunoasca usor flora si fauna, sa opereze distinctii pertinente in lumea naturala si sa utilizeze aceasta capacitate in activitati productive. Exemple: vanatorii, agricultorii, biologii, etc. Ca exemplificari mai in detaliu, Gardner ii citeaza pe Darvin si pe Wilson.

In societatea moderna, acest tip de inteligenta actioneaza la cei ce recunosc usor mărci de masini, coafuri, stiluri de imbracaminte, incaltaminte, etc. Aceste persoane observa si noteaza, clasifica, descriu schimbarile din mediul inconjurator; se ingrijesc de animale, gradini, folosesc lupa sau binoclul pentru observare, deseneaza sau fotografiaza obiecte din natura etc.

Teoria inteligentelor multiple a cunoscut o larga aplicabilitate in domeniul educatiei.

Conceptia traditionala asupra inteligentei unice a dus la conceptia scolii uniforme bazata pe un trunchi comun de programe, un ansamblu de date, concepte si discipline si un numar mic de optiuni.

Conceptul inteligentei multiple duce la un alt tip de scoala, cu viziune pluralista care considera ca indivizii poseda potentiale si stiluri de gandire specifice ce conduc spre o scoala centrată pe individ. Potrivit lui Gardner, scopul acestei scoli este acela de a dezvolta inteligentele si a ajuta indivizii sa atinga obiectivele profesionale si personale care raspund propriului tip de inteligenta.

Scoala viitorului se va baza pe doua postulate:

1. Nu toata lumea are aceleasi interese si talente;

2. Nu toti elevii invata la fel, iar nimeni in zilele noastre nu poate invata totul.

Aceste implicatii pedagogice ar trebui sa determine schimbari majore atat dinspre procesul de predare si educare a tinerilor, cat si in identificarea si valorizarea de catre fiecare individ, cu ajutorul consilierilor psihologici, a domeniului profesional in care performanta sa va fi maxima.

In plan profesional, conform acestei teorii, fiecare membru al unei echipe de lucru va fi motivat si va reusi sa gaseasca strategii si tehnici de actiune care sa duca la rezolvarea problemelor prin valorizarea unor solutii reprezentative pentru tipul sau dominant de inteligenta. Aceasta constatare este foarte importanta, mai ales in conditiile actuale ale societatii post-industriale, in care ponderea muncii de rutina devine tot mai mica, lasand loc, din ce in ce mai des, activitatilor creative proiectate si realizate de colective interdisciplinare.

Pentru aplicarea teoriei inteligentei multiple sunt necesare cunoasterea profilului de inteligenta al membrilor grupului, aflarea punctelor tari si slabe ale acestora si organizarea de stagii de formare, avand drept obiectiv valorizarea tipului de inteligenta al fiecarui individ in parte.