Top 7 descoperiri ştiinţifice, care au marcat anul 2017, întocmit de reviste de specialitate din Occident, relevă faptul că anul trecut a fost deosebit de bogat în privinţa cercetărilor, invenţiilor şi descoperirilor ştiinţifice, unele dintre ele impresionante, deschizătoare de drumuri în cunoaşterea lumii în care trăim şi a Universului.

Top 7 descoperiri ştiinţifice 2017 – Fuziunea a două stele cu neutroni

În Top 7 descoperiri ştiinţifice 2017, fuziunea a două stele cu neutroni, observată pentru prima dată anul trecut, în august, este o descoperire majoră, pentru mulţi cercetători este chiar, de departe, cea mai importantă din 2017. Un astfel de “foc de artificii” s-a aflat la originea apariţiei, la începuturile lumii, a mai multor elemente chimice, precum aurul, platina, mercurul, uraniul, plumbul, a explicat Nicolas Leroy, cercetător la CERN, într-un interviu în revista Science, şi confirmă teoria generală a relativităţii, aşa cum a fost formulată de Albert Einstein.

Ciocnirea dintre două stele cu neutroni a avut loc la 130 de milioane de ani-lumină de Terra şi a generat minuscule ondulaţii, numite unde gravitaţionale, percepute pe Pământ, în premieră, aproape simultan, de către trei observatoare amplasate în locuri diferite – două în SUA, unul în Europa.

Top 7 descoperiri ştiinţifice 2017 – Oumuamua, misteriosul asteroid venit dintr-un alt sistem solar

Detectat în octombrie 2017, misteriosul asteroid Oumuamua, de forma unei roci alungite, ca o ţigară, este un “vizitator” ciudat, venit dintr-un alt sistem solar, care a călătorit sute de milioane de ani înainte de a ajunge în sistemul nostru solar, au confirmat specialiştii. Aceasta e o descoperire fără precedent, care merită să facă parte din Top 7 descoperiri ştiinţifice care au marcat anul 2017, deoarece, spun astrofizicienii, va schimba, cu siguranţă, teoriile despre formarea altor sisteme solare din galaxia noastră.

A fost botezat Oumuamua (în hawaiană însemnând “mesagerul”), asteroidul fiind descoperit cu ajutorul telescopului Pan-STARRS1, situat în Hawaii. Asteroidul Oumuamua are 400 de metri lungime, adică de vreo zece ori lăţimea sa. Este o formă total neobişnuită prin comparaţie cu cei aproximativ 750 de mii de asteroizi şi comete cunoscuţi până acum. De asemenea, s-a mai constatat că luminozitatea asteroidului variază, devenind de zece ori mai puternică la fiecare 7,3 ore. Niciun alt asteroid din sistemul nostru solar nu cunoaşte o asemenea variaţie a luminozităţii, nici o asemenea proporţie între lungimea şi lăţimea sa. Astfel de proprietăţi conduc spre ideea că este format din rocă şi, probabil, metal. În noiembrie 2017, când a fost descoperit, asteroidul Oumuamua călătorea cu o viteză de 38,3 km/s şi se afla la 200 de milioane de kilometri de Terra.

Thomas Zurbuchen, responsabilul misiunii ştiinţifice de observare şi înregistrare a asteroizilor, de la NASA, sublinia că “timp de decenii ne-am gândit că astfel de obiecte cosmice, dintr-o altă lume, pot fi în apropierea sistemului nostru solar, dar este pentru prima dată când avem proba acestei presupuneri”, o descoperire excepţională, care va deschide drumuri noi în explorarea cosmosului.

Top 7 descoperiri ştiinţifice 2017 – Primul proiect de calculator cuantic

O echipă internaţională de cercetători a prezentat, în februarie 2017, în revista americană Science Advances, primul proiect al unui calculator cuantic, capabil, spun autorii proiectului, să rezolve probleme complexe, care, pentru cele mai puternice calculatoare de astăzi, ar necesita miliarde de ani. Proiectul se înscrie în programul guvernului britanic, în colaborare cu Universitatea Sussex, Google, Universitatea Aarhus, din Danemarca, Institutul de cercetare Riken, din Japonia şi Universitatea Siegen, din Germania, pentru dezvoltarea tehnologiilor cuantice, care să permită o exploatare industrială.

Calculatorul, care va avea dimensiunile unui imobil, va fi realizat sub forma unui prototip, în următorii ani, pentru a proba validitatea conceptului. Uriaşul calculator cuantic va conţine un sistem de vid sofisticat şi microplachete cu siliciu, alimentate de câmpuri electrice. Un astfel de calculator se bazează pe proprietăţile cuantice ale materiei, potrivit cărora o particulă elementară poate avea diferite stări simultan, sărind de la una la alta, şi nu în mod continuu.

Top 7 descoperiri ştiinţifice 2017 – Sânge uman creat din celule suşă

Rezultatele unui studiu britanic, publicat în luna martie 2017, în revista Nature Comunications, arată că, într-un viitor foarte apropiat, se va crea sânge uman din celule suşă, un fel de uzină de globule roşii, din sânge natural fabricat in vitro.

În momentul în care se va obţine sânge natural, în cantităţi nelimitate, după această metodă, nu va mai fi nevoie de donatori de sânge, iar în spitale se va rezolva astfel o mare problemă. Singura dificultate este că un astfel de sânge nu poate fi stocat pe termen nelimitat, dar, probabil, curând, se va ajunge şi la obţinerea sângelui artificial, care face deja obiectul a nenumărate studii.

Top 7 descoperiri ştiinţifice – Roboţii care fac salturi

Robotul Atlas, creat de o echipă de cercetători de la Boston Dynamics, primul robot care poate face salturi înapoi, este prezent în toate topurile descoperirilor ştiinţifice din 2017. Când a fost postat pe YouTube primul video cu Atlas, acesta a devenit viral, cu peste 2,7 vizualizări într-o singură zi. Atlas întinde braţele, ca şi cum şi-ar face elan, se aruncă în aer, face o piruetă spre spate şi revine în poziţia verticală la final. La momentul aterizării îşi găseşte rapid echilibrul, prin scurte mişcări laterale şi verticale. Capacitatea dinamică este formidabilă, subliniază experţii în robotică, şi nu mai există în lume, la ora actuală, ceva similar.

Top 7 descoperiri ştiinţifice – Dinozauri necunoscuţi până acum

În 2017, două noi specii de dinozauri au fost descoperite. Corythoraptor jacobsi este una dintre ele, un dinozaur cu pene, descoperit în China, şi Chilesaurus, un dinozaur erbivor, dar cu alura teribilă de carnivor, descoperit în Africa, de către o echipă de paleontologi britanici, sud-africani şi brazilieni. Acesta din urmă pare a fi trăit în urmă cu două sute de milioane de ani, având în jur de nouă metri lungine şi trei metri înălţime, cam de patru ori mai mare decât un leu. Urmele de dinozaur gigant sunt foarte rare în lume, ceva similar aflându-se într-un sit din Polonia.

Top 7 descoperiri ştiinţifice – O cavitate în piramida lui Keops

În numărul din 2 noiembrie 2017, al prestigioasei reviste Nature a fost publicat un studiu, rezultat al proiectului ScanPyramids, în care se prezintă o nouă descoperire legată de misterioasa Piramidă a lui Keops – o cavitate de dimensiunile unui avion cu 200 de locuri, în interiorul acestei monumentale construcţii de 139 de metri înălţime şi 230 de metri lăţime, situată pe platoul Gizeh, din Egipt. Această cavitate, numită “marele vid”, de aproximativ 30 de metri lungime, este perfect izolată şi încă nu s-a pătruns în interior, deorece trebuie găsite metodele prin care să se realizeze acest lucru, fără a afecta arhitectura piramidei.

Descoperirea cavităţii, inaccesibilă omului deocamdată, şi despre care nu s-a ştiut nimic, de la construcţia piramidei lui Keops, în urmă cu 4 500 de ani, şi până astăzi, a fost posibilă printr-o tehnologie cu particule cosmice, care se opresc sau sunt deviate în momentul în care vin în contact cu materia. Care era rostul acestei cavităţi, la ce servea, ce conţine? – sunt întrebări la care încă nu se poate răspunde, dar care sporesc şi mai mult tainele legate de această minune a lumii antice, care ascunde şi tezaurul şi mumia faraonului, felul în care a fost construită rămânând până astăzi învăluit în mister, în pofida diverseleor teorii, explicaţii şi demonstraţii ale egiptologilor.