Tora sau legea evreiasca scrisa consta in cele 5 carti ale Bibliei ebraice, cunoscuta cel mai frecvent ca Vechiul Testament, care au fost date de catre Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai. Tora mai este cunoscuta si sub denumirile Chumash, Pentateuhul sau Cele 5 carti ale lui Moise.

Tora are semnificatii multiple; se poate referi la un sul de pergament facut din piele de animal ce cuprinde textul celor cinci carti ale lui Moise, la textul celor cinci carti ale lui Moise scris in orice format sau poate sa insemne intreaga lege iudaica ce include legea orala si cea scrisa.

Traditia evreiasca sustine ca Moise a primit Tora pe muntele Sinai dar exista si o veche traditie conform careia Tora a existat in ceruri chiar inainte de crearea lumii.

In literatura rabinica, este predat ca Tora a fost unul din cele sase sau sapte lucruri existente inainte de crearea lumii. Potrivit spuselor lui Eliezer ben Yose Galileanul, pentru 974 de generatii inainte de crearea lumii, Tora exista in ceruri alaturi de Dumnezeu.

Simeon ben Lakish invata ca Tora a precedat lumea cu 2000 de ani si a fost scrisa cu foc negru pe foc alb. Akiva numea Tora ca fiind instrumentul pretios prin care lumea a fost creata. Se considera ca Dumnezeu a creat lumea uitandu-se in Tora la fel cum un arhitect construieste un palat uitandu-se intr-o schita. Se invata si ca Dumnezeu s-a consultat cu Tora inainte de a crea lumea.

Cu toate acestea, alti intelepti evrei nu iau in considerare credinta literala ca Tora a existat inaintea tuturor. Saadiah Gaon a respins aceasta credinta pe motiv ca aceasta contrazice principiul creatiei ex nihilo. Iuda Barzillai din Barcelona a ridicat problema locului unde ar fi pastrat Dumnezeu Tora. Acesta prefera interpretarea ca Tora preexista doar ca un gand in mintea divina.

In mod similar, Ibn Erza a ridicat problema timpului. El a scris ca este imposibil ca Tora sa fi precedat crearea lumii cu 2000 de ani din moment ce timpul este un accident al miscarii iar inainte de crearea sferelor ceresti nu exista miscare. Astfel, el a concluzionat ca invataturile despre preexistenta Torei trebuie sa fie o enigma metaforica.

In Biblie, Tora este numita atat Tora Domnului, cat si Tora lui Moise, iar scopul sau pare a fi de a face din Israel un regat al preotilor si un neam sfant. De multe ori a fost comparata cu focul, apa, uleiul, mierea, pomul vietii si multe alte lucruri. A fost considerata sursa libertatii, a bunatatii si a vietii.

Mesajul Torei este adresat intregii omeniri. Inainte de a fi data Israelului, Tora a fost oferita de catre Dumnezeu si altor natii, dar acestea au refuzat-o. Atunci cand a dat-o Israelului, Dumnezeu a facut-o disponibila tuturor oamenilor.

Alaturi de acest universalism, rabinii invata si inseparabilitatea Israelului de Tora. Un rabin a considerat ca notiunea de Israel a existat in mintea lui Dumnezeu chiar inaintea de a crea Tora. Cu toate acestea, daca acestia nu ar fi acceptat Tora, Israelul nu ar mai fi fost poporul ales si cu nimic diferit fata de celelalte neamuri.

Exista mai multe teorii in ceea ce priveste modalitatea in care Tora poate fi divizata. Conform teoriei rationaliste a lui Saadiah Gaon, ce sustine ca credintele religioase, etice si intelectuale ale Torei pot fi obtinute de catre ratiunea umana, Tora poate fi divizata in doua parti: poruncile ce sunt cerute in mod expres (interdictia omorului, furtului, etc.) si poruncile a caror singura autoritate este revelatia si ale caror beneficii personale si sociale pot fi obtinute prin practicarea lor (zilele de odihna, legile dietetice).

Iuda Halevi s-a opus interpretarii rationaliste. El a acceptat ca Tora continea legi rationale si politice, dar le-a considerat preliminare legilor si invataturilor divine care nu pot fi intelese de gandirea umana. El considera ca Tora este esenta intelepciunii si rezultatul vointei lui Dumenezeu de a-si descoperi Imparatia pe pamant asa cum este ea in cer.

Acesta credea ca Israelul a fost creat pentru indeplinirea Torei, dar si ca Tora nu ar fi existat fara Israel.

Maimonide considera ca Tora era rezultatul profetiei lui Moise si ca avea doua scopuri. In primul rand trebuie sa aiba grija de bunastarea corpului care este o conditie necesara realizarii scopului final. In al doilea rand trebuie sa aiba grija de bunastarea sufletului, care consta in perfectionarea omului, atingerea imortalitatii prin intelegerea celor mai mari si importante adevaruri.

Maimonide vedea Tora ca fiind similara celorlalte legi prin grija pe care o arata pentru bunastarea corpului uman, dar natura divina era reflectata prin preocuparea pentru bunastarea sufletului.

In acelasi timp exista si punctul de vedere al kabbalistilor spanioli care erau angajati in speculatii metafizice cu privire la esenta sa. Kabbalistii considerau ca Tora este un organism viu, ajungand sa spuna ca ar fi chiar Dumnezeu.

Influentat de Maimonide, Baruch Spinoza considera ca Tora ar reprezenta o lege politica si ca nu ar fi fost scrisa doar de Moise, ci si de alti autori care au trait in diverse perioade. El vedea Tora ca fiiind primitiva, nestiintifica, ce statea in fata progresului, ratiunii si moralitatii.

Odata cu ridicarea stiintei iudaismului din secolului al XIX-lea, multi intelectuali evrei vedeau Tora ca fiind un produs al istoriei primitive a Israelului.

Cu toate acestea, Samuel David Luzzatto a sustinut ca Tora a fost revelata prin credinta in Dumnezeu si ca aceasta a reprezentat punctul de plecare al iudaismului. El considera ca temelia Torei o reprezinta compasiunea.

In traducerea germana a Bibliei, Tora este prezentata ca o instructiune si nu o lege. El concluziona ca, chiar daca omul trebuie sa se deschida invataturilor Torei, el trebuie sa accepte doar o anumita instructiune a Torei daca va considera ca ii era adresata.

In Israel, multi scriitori si invatati au mentinut pozitia secularista de la inceputul sionistilor, si anume ca Tora nu a fost dezvaluita de catre Dumnezeu in sens traditional, ci ca este un produs al vietii din Israelul antic.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ