Invierea Domnului reprezinta cea mai importanta sarbatoare a lumii crestine, iar traditiile si obiceiurile care se respecta in ziua de Paste si in intreaga perioada dinaintea sa difera de la o cultura la alta. Traditiile de Paste in Romania sunt inca pastrate cu foarte multa strictete, insa pot fi diferite de la o regiune la alta.

Pentru Romania, Pastele reprezinta cea mai importanta sarbatoare de peste an si nu este de mirare ca foarte multe dintre simbolurile acestei deosebite sarbatori au fost si inca sunt pastrate si respectate cu strictete. Pe langa simbolurile religioase, chiar si in Romania se practica anumite obiceiuri pagane, insa datinile legate de Sarbatorile Pascale au fost transmise inca din timpuri stravechi de la o generatie la alta. Desi Iniverea Domnului, ca si alte sarbatori religioase importante, a fost afectata de influentele societatii de consum in care traim devenind una dintre cele mai comerciale sarbatori, traditiile si obiceiurile romanilor legate de aceasta sarbatoare sunt puternic inradacinate in cultura noastra, foarte multi romani preferand sa traiasca aceasta sarbatoare asa cum se cuvine, sa o simta cu adevarat si sa puna accentul pe partea spirituala si nu pe cea materiala.

Pastele este o sarbatoare complexa, poate chiar cea mai complexa a intregii lumi crestine si se poate spune ca incepe inca din prima zi a Postului Mare. Postul Pastelui este cel mai aspru post de peste an si are rolul de a-i pregati pe crestini sa primeasca Lumina Iniverii Domnului cu sufletul curat, dar si cu trupul curat, avand in vedere ca postul vizeaza atat latura trupeasca, cat si pe cea sufleteasca.

Este foarte adevarat ca unele traditii de Paste la romani au suferit modificari de-a lungul timpului, insa cele mai multe dintre ele sunt mostenite din stramosi.

Dupa cum am mentionat si in randurile anterioare, Pastele nu este o sarbatoare unica ci reprezinta un intreg ciclu care incepe in prima zi a Postului Mare si se sfarsteste in ziua de Rusalii sau Pogorarea Duhului Sfant. Aceasta perioada este caracterizata prin mai multe sarbatori, cea mai importanta fiind, bineinteles, Invierea Domnului, dar se caracterizeaza si prin traditii si obiceiuri deosebite.

Traditii si obiceiuri de Paste in Romania
Traditiile si obiceiurile legate de sarbatorile Pascale caracterizeaza Romania inca de la Lasata Secului. Inceperea Postului Pastelui sau a Postului Mare este o adevarata zi de sarbatoare, mai ales ca Postul Pastelui este cel mai aspru post de pe peste an. In zonele din vestul Romaniei, inainte de inceperea Postului Mare este organizata o adevarata petrecere, un bal care poarta numele de “Farsang”. In timpul acestuia, fetele si flacaii poarta masti si costume confectionate din materiale pe care le gasesc in gospodarii si petrec sub privirile induiosate ale celor mai in varsta. In timpul acestui bal mascat au loc si anumite scenete denumite sugestiv “Nunta”, “Medicul” si “Inmormantarea”.

Lumanari aprinse in Nopatea Invierii, Foto: mychristmycare.wordpress.com

In zona Dobrogei, pentru ziua de “Lasata Secului” este specific obiceiul numit “Cucii”, o traditie care inca se intalneste in special in zonele rurale. “Cucii” reprezinta tot un bal in timpul carora baietii se mascheaza in femei si participa la o hora in primele ore ale diminetii. Seara, o alta hora are loc, insa in timpul acesteia mastile si straiele de bal sunt distruse. Tot in ziua de Lasata Secului, in unele regiunii, flacaii satului striga in gura mare numele tuturor fetelor nemaritate. In majoritatea regiunilor inca se practica obiceiul ca in duminica Lasatei Secului sa se mearga la rude sau la nasi cu bucate alese. In zona Banatului, Lasata Secului mai este numita si Spolocanie, deoarece in seara de duminica, dupa ce au sarbatorit cum se cuvine, traditia spune ca oamenii trebuie sa se spele cu bautura pentru ca trupul sa fie purificat.
In unele regiuni, la jumatatea perioadei de post, femeile obisnuiesc sa numere ouale si sa le puna bine pentru ca acestea sa se mentina proaspete pana in ziua de Paste.

Cea mai importanta sarbatoare care are loc in perioada Postului Mare este Duminica Floriilor, celebrata cu o saptamana inaintea Invierii Domnului. Foarte multe traditii si obiceiuri sunt legate de aceasta sarbatoare deosebita. Aceasta sarbatoare simbolizeaza Intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim dupa savarsirea minunilor care au facut ca toti oamenii sa il primeasca cu foarte multa bucurie si speranta in suflete. Indiferent de regiune, in Duminica Floriilor se obisnuieste ca oamenii sa aduca la biserica crengute tinere de salcie care urmeaza a fi sfintite de catre preot. Salcia sfintita se pune la icoane, insa in foarte multe regiuni aceasta are o simbolistica aparte. In unele zone ale tarii, oamenii considera ca mugurii de salcie, daca sunt inghititi, ii vor feri de boli tot timpul anului. Chiar daca Duminica Floriilor este sarbatorita cu multa bucurie, mai ales ca in aceasta zi toti cei care poarta nume de flori isi sarbatoresc ziua onomastica, aceasta sarbatoare ii pregateste pe credinciosi pentru ultima saptamana a postului, Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor, probabil perioada cea mai incarcata de simboluri.

Citește și:  Traditii de Paste in Balcani

Saptamana Mare este o saptamana speciala insa foarte grea, o saptamana in care oamenii trebuie sa isi aduca aminte cu smerenie de patimile Mantuitorului Iisus Hristos. Este si cea mai apriga saptamana de post deoarece in Vinerea Mare se tine post negru, nu se bea apa si nu se consuma niciun fel de aliment. In majoritatea regiunilor din Romania, gospodinele fac curatenie in gospodarii, pregatind casele pentru primirea cum se cuvine a Pastelui. Se obisnuieste ca in Lunea Mare casele sa fie varuite. In aceasta saptamana, femeile din unele colturi ale tari poarta doliu, pentru a-si schimba vesmintele de doliu cu vesminte noi de sarbatoare in ziua de Paste.

Fiecare zi din Saptamana Patimilor are o semnificatie importanta, toate zilele fiind legate prin slujbele care au loc in fiecare seara, slujbe numite Denii. Dupa ce termina treburile prin case si gospodarii, seara, toti credinciosii merg la Denii pentru a retrai momente importante din saptamana de dinainte ca Iisus Hristos sa fie rastignit pe cruce. In Joia Mare credinciosii obisnuiesc sa se spovedeasca si sa se impartaseasca. Traditia spune ca tot in aceasta zi ouale trebuie inrosite. In unele regiuni, in special in Bucovina, pe langa inrosirea oualor, se practica si obiceiul incondeierii acestora cu motive traditionale. Incondeierea oualor reprezinta o parte deosebit de importanta a folclorului nostru romanesc, metodele fiind mostenite din timpuri stravechi de la o generatie la alta. Tot in Joia Mare romanii au obiceiul de a imparti pentru sufletele mortilor care parasesc mormintele pentru a se intoarce in casele lor unde vor sta pana in noaptea de Inviere.
Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este cea mai importanta zi a intregului post. In aceasta zi se tine post negru, deoarece Vinerea Mare simbolizeaza ziua in care Mantuitorul a fost rastignit pe cruce. In toata tara se practica obiceiul trecerii pe sub masa, masa simbolizand mormantul. Denia din Vinerea Mare aminteste despre patimile Domnului in timpul cantarii denumite Prohod. Dupa aceasta cantare, credinciosii fac inconjurul bisericii de trei ori, dupa care se merge la mormintele celor dragi pentru a se aprinde lumanari. Lumanarile aprinse in Vinerea Mare dau de veste tuturor despre ziua care va veni, ziua Invierii Domnului.

Traditia spune ca in Sambata Mare se sacrifica mielul, iar gospodinele prepara drobul. In aceasta zi se termina pregatirile pentru Inviere. La miezul noptii, credinciosii merg la biserica pentru a se ruga si pentru a primi cu bucurie in suflet Lumina Invierii. Incepand din aceasta zi si pana in ziua Inaltarii, cei care se vor intalni vor spune “Hristos a inviat!” – “Adevarat a inviat!”.

Sfintirea cosurilor cu bunatati de Paste, Foto: surprising-romania.blogspot.com

In noaptea de Inviere, in special in Bucovina, se practica obiceiul “focurilor de veghe”. Oamenii se aduna in jurul focurilor care tin pana dimineata pentru a povesti despre viata lui Iisus; se spune ca focul are rolul de a inlatura spiritele rele. Tot in aceasta regiune, fetele tinere spala limba clopotului si cu apa folosita se vor spala pe fata.
Atat in Maramures, cat si in Muntenia, se spune ca un barbat trebuie sa aduca lumina in casa. In cazul in care o femeie este cea care calca pragul casei prima este semn de ghinion.
In zona Banatului se practica obiceiul sfintirii bucatelor traditionale de Paste. Nimeni nu mananca nimic pana ce cosurile cu bacatele traditionale nu au fost sfintite.

Si ca sa nu il ocolim, Iepurasul de Paste, chiar daca este un obicei pagan care a ajutat intr-o mare masura la comercializarea acestei sarbatori, reprezinta bucuria copiiilor. Aceasta traditie a fost imprumutata si de catre poporul roman si presupune ca cei mici vor primi cadouri de la Iepuras in cazul in care au fost cuminti.

Acestea reprezinta doar o parte a celor mai importante si des intalnite traditii de Paste in Romania, deoarece cultura noastra este foarte bogata din acest punct de vedere. Invierea Domnului ar tebui sa reprezinte pentru toti o sarbatoare a sperantei si a luminii, o sarbatoare care trebuie simtita din tot sufletul.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.