În comunicarea orală, colocvială, dar și în mass-media, prezența clișeelor lingvistice – adică a unor cuvinte sau structuri care, inițial, au fost considerate a fi o inovație, o modalitate de a transmite mai rapid sau într-o manieră mai „originală” a unui mesaj, după care frecventa utilizării le-a banalizat – este o realitate care, în general, creează impresia de limbaj sărac, obositor, chiar enervant. Or, este o evidență că, în maniera de exprimare, transpare ceva din personalitatea fiecăruia, din modul său de a gândi, mai nuanțat sau mai schematic. Cuvântul este cel care face ordine în gânduri, care poate să atragă, să convingă sau care poate să genereze efecte inverse acestora.
Expresia „Gen”/„Ceva de genul” a cucerit nenumărate teritorii, fiind utilizată în cele mai diverse contexte, surprinzătoare fiind și poziția acestui clișeu, de cele mai multe ori, la sfârșitul enunțului, ca în exemplele: Aș vrea să cumpăr fructe sau legume, ceva proaspăt, gen!/ Nu îmi plac cei care spun „nu mă interesează subiectul”, gen/ Nu sunt de acord cu ceva de genul „citește orice”/ Mi-aș dori o bicicletă sport, ceva de genul/ Admir persoanele puternice, gen prietenul meu/ Vedetele TV par foarte interesate de imagine, ceva de genul/ Nu urmăresc „știrile de la ora cinci”, chestii de genul etc.
Este evident că exprimările ca cele menționate anterior sunt greșite, nu au logică, nu sunt justificate nici măcar de necesitatea de a transmite mai rapid un mesaj. Dar chiar și o structură precum „ceva de genul (felul) acesta…” (corectă gramatical), folosită prea des, devine obositoare, se golește de sens, așa cum se întâmplă, de regulă, cu toate formulările stereotipe.
Există nenumărate posibilități de a transmite un mesaj (scris și oral), astfel încât limba să-și mențină prospețimea, iar un efort minimal, din partea oricărui vorbitor, de nuanțare și de alegere a unei anumite maniere de exprimare nu poate avea decât efecte pozitive. Până la urmă, celebra expresie a academicianului francez, din secolul al XVIII-lea, Louis Buffon – „Le style c’est l’homme même” („Stilul este omul însuși”) își are perfectă acoperire în orice timp și în orice loc.
Impactul cliseelor lingvistice în comunicare: Utilizarea frecventă a expresiilor precum gen ceva și de genul în discursul cotidian poate avea un impact semnificativ asupra clarității și preciziei comunicării. Este esențial să înțelegem originea și semnificația corectă a acestor clisee pentru a evita ambiguitățile și pentru a comunica într-un mod cât mai autentic și exact.
Strategii de îmbunătățire a limbajului:
- Încearcă să înlocuiești gen ceva cu cineva sau ceva specific, pentru a oferi mai multă claritate mesajului tău.
- Folosește alternative precise la de genul pentru a descrie în mod explicit ceea ce intenționezi.
Recomandări pentru o exprimare corectă: În dorința de a ne îmbunătăți vocabularul și exprimarea, este recomandabil să căutăm constant moduri de a înlocui expresiile vagi sau incorecte cu termeni adecvați și preciși. Acest demers nu doar că îmbunătățește calitatea limbajului nostru, dar contribuie și la o comunicare mai eficientă și la o mai bună înțelegere între vorbitori.
Pentru a explora mai multe despre utilizarea corectă a limbii române și pentru a evita cliseele lingvistice, te invităm să consulți articolul nostru Cum este corect: niciun sau nici un?.
