Istoria Universitatii din Oxford nu poate fi inteleasa fara istoria orasului care i-a dat numele. Oxfordul este situat la 90 km nord-vest de Londra si are o vechime de 11 secole. Prima asezare saxona la confluenta raului Cherwell cu fluviul Tamisa si la granita de nord a regatului saxon Mercia era un targ de vite Oxenaforda (,,Vadul boilor). Avea rol de aparare impotriva piratilor danezi, care puteau ajunge cu vasele lor pe Tamisa. Asa se explica de ce castelul (din care nu a mai ramas decat turnul bisericii St. George din incinta) a fost construit de normanzi in imediata vecinatate a fluviului.
Prima atestare documentara a asezarii apare in cronica anglo-saxona, in anul 912 d.Hr. Tot din documente se stie ca in perimetrulul burgului se afla manastirea de maici, a carei stareta era Sf. Frideswide, fiica unui conducator local numit Didanus si ca Eduard cel Batran (901-924) stapanea Londra (Lundenbryg) si Oxford (Oxnaford) cu toate pamanturile care ii apartineau.
La Oxford s-a nascut Richard Inima de Leu si tot aici s-a refugiat regina Matilda, pretedenta tronului regelui Stephen.
Universitatea Oxford a luat nastere in timpul domniilor lui Henric II si Ludovic VII, prin migratia studentilor englezi izgoniti de la Universitatea din Paris, in anul 1167. In secolul urmator apar primele colegii. Trei dintre ele sunt: University College (1249), Balliol College (1263) si Merton College (1264).
Din punct de vedere arhitectural marea majoritate a colegiilor, mai ales cele construite in sec. XIII-XVI au aspect monastic si militar medieval, fiecare cu zid de incinta, punctat de o poarta masiva cu arcada si gang, avand in partea superioara blazoanele in relief viu colorate. Zidul inchide doua sau mai multe curti interioare (cu gazon), iar trecerea dintr-o curte in alta se face printr-o poarta cu gang.
Fiecare colegiu are cate o capela, care serveste drept sala de adunare. Tot aici se afla locuintele membrilor colegiului, printre care se remarca apartamentul decanului, toate in aliniament cu zidul.
Particularitati ale catorva colegii mai importante ale Universitatii din Oxford:
Christ Church (infiintat de cardinalul Wolsey, 1525, reinzestrat de Henric VIII, in 1546) – este cel mai mare colegiu. Capela sa se afla in locul manastirii Sf. Frideswide, cu o masiva poarta turn, cu un clopot de sase tone, constructia este in stil gotic. Dintre fostii studenti face parte: matematicianul Charles Dodgson (autorul lui ,,Alice in Tara Minunilor”).
Colegiul Merton (infiintat in 1264 de episcopul de Rochester, Walter de Merton, lord cancelar al Angliei) – adaposteste cea mai veche biblioteca medievala din Anglia.
Colegiul Balliol (infiintat in 1263 de castelanul John de Balliol) – aici au studiat: regele Olaf V al Norvegiei, premierii conservatori Harold Macmillan si Edward Heath, istoricul Arnold Toynbee si poetul Algernon Charles Swinburne.
University College (infiintat in 1249 de arhidiaconul William of Durham) – aici a studiat poetul Shelley, exmatriculat in urma publicarii in 1811 a faimosului pamflet in favoarea ateismului.
Oriel (infiintat in 1326 de Eduard II) – este prima fundatie regala. Aici au studiat: Sir Walter Raleigh, explorator, om politic si scriitor, descoperitorul Virginiei, Cecil Rhodes, premier al coloniei Capului, Thomas Arnold (reformator al scolilor secundare private) si cardinalul catolic John Newman.
Corpus Christi (infiintat in 1517, de episcopul Richard Fox de Winchester) – are cea mai veche catedra de limba elina.
Queen’s (infiintat in 1341, de Robert de Eglesfield, reinzestrat de regina Philippa, sotia lui Eduard III) – deasupra intrarii fatadei de pe High Street se inalta un mic templu circular cu statuia reginei Charlotte. Aici au studiat: Eduard, ,,Printul Negru” cel care a repurtat victoria de la Poitiers asupra lui Ioan cel Bun, regele Henric V si astronomul Edmund Halley.
Colegiul All Souls (infiintat in 1438, de arhiepiscopul de Canterbury, Henry Chichele) – a fost construit ca un memorial al lui Henric V si al combatantilor morti in Razboiul de 100 de ani din Franta. In Great Court se pot admira poarta masiva cu turnurile gemene in stil gotic ale lui Hawksmoor si cadranul solar proiectat de Wren in 1658. Biblioteca colegiului are manuscrise din sec. al XI-lea.
Colegiul Jesus (intemeiat in 1558, de Elizabeta I) – pentru studentii galezi.
Colegiul Magdalen (1458, William de Waynflete, episcop de Winchester si lord-cancelar al Angliei) – a dat si numele podului de pe raul Cherwell. Imediat dupa pod se inalta un pod gotic masiv cu clopot (1509). Colegiul are un imens crang si un parc englez cu caprioare.
Exeter (infiintat in 1314, de Walter de Stapeldon, episcop de Exeter) – in interiorul capelei neogotice sunt tapiterii executate de William Morris si Edward Burne-Jones, care au studiat aici.
Exista si colegii care au fost fondate de inalti prelati, de ordine calugaresti sau de regalitate: St.John’s, Wadham, Hertford, Trinity, Worcester, Pembroke, Lincoln si altele.
Gradele didactice in invatamantul superior britanic sunt: profesor, conferentiar, lector, asistent. Cele academice sunt: licentiat, master, doctor. O particularitate a Universitatii din Oxford este cutuma, dupa care titlul de master poate fi obtinut la sapte ani de la inmatriculare, contra unei cereri scrise si a platii unei taxe.
Titlurile academice si gradele didactice sunt acordate de universitate, fiecare membru al colegiului fiind in acelasi timp si profesor la una dintre facultatile componente ale universitatii.
In prezent Universitatea din Oxford are 39 de colegii si institutii colegiale, care difera ca suprafata construita si populatie academica, avand fiecare resurse financiare proprii, rezultand din donatii, taxe, dobanzi bancare, dividente la investitii si exploatarea unor proprietati (terenuri si constructii).
Fiecare colegiu este condus de un decan, o functie care poarta diferite titulaturi.
,,Rectorul” poarta titulatura de vice-chancellor, iar pro-vice chancellor este ,,prodecan”. Purtatorul functiei de chancellor (de reprezentare la ceremoniile oficiale, pentru deschiderea anului universitar) este fie un membru al Casei regale, fie un politician de marca, fie o personalitate publica exceptionala.
