Unele specii de pesti sunt atat de interesante si de bizare incat i-au lasat nedumeriti pana si pe cercetatori. In general pestii sunt grupati in 3 categorii: agnati, cartilaginosi si ososi. Majoritatea speciilor din categoria celor ciudate impresioneaza prin aspectul corpului lor, prezinta adaptari neobisnuite pentru vanatoare, de exemplu au maxilarele foarte mari si flexibile sau dintii lungi si ascutiti inspaimantatori, ori au un stil de viata inedit, nemaintalnit la alti pesti care traiesc in mediul lor.
Cele mai ciudate specii de pesti descoperite in intreaga lume:
Pestele-vipera (Chauliodus sloani) are corpul prevazut cu organe luminiscente pe partea ventrala si capul foarte inalt, iar maxilarele prevazute cu colti ghimpati. Are lungimea corpului de cel mult 35 cm si apare in adancurile oceanelor.
Pestele-piatra (Synanceia horrida) are 60 cm si traieste in Oceanul Indo-Pacific. Este camuflat perfect pe fundul oceanului de coloritul si forma corpului, iar dorsal prezinta 13 spini cu glande ce produc un venin mortal.
Pestele-pescar european (Lophius piscatorius) poate avea lungimea de 2 m si traieste in estul Atlanticului de Nord, Marea Neagra si Marea Mediterana. Este camuflat perfect pe fundul marii prin coloritul in nuante maro-verzui si forma aplatizata a corpului.
Pestele lanteta cu nasul lung (Alepisaurus ferox) are lungimea de 2,8 m si greutatea de aproximativ 4,5 kg. Are corpul fusiform, coada adanc bifurcata si inotatoarea dorsala cu radii prelungite.
Pestele-trepied (Bathypterois grallator) traieste in Marea Mediterana, Oceanul Atlantic, Indian si Pacific de Vest. Are lungimea corpului de 36 cm si prezinta radii lungi la aripioarele pelviene si inotatoarea codala, se sprijina pe ele pe fundul oceanului, ca pe un trepied.
Grenadierul de Pacific (Coryphaenoides acrolepis) are 87 cm si inoata in Oceanul Pacific de Nord. Are ochii mari, botul ascutit, coada filamentoasa, prevazuta cu solzi mici si desi. Emite sunete ciudate cu muschii vezicii gazoase.
Pestele sargaselor (Histrio histrio) apare in toate apele tropicale si subtropicale si are lungimea corpului de 18,5 cm. Adultii au un comportament canibal.
Pestele-broasca (Antennarius maculatus) inoata in Oceanul Indian si vestul Oceanului Pacific. Are lungimea corpului de 11,5 cm si pe corp diverse pete si dungi intunecate.
Rechinul Wobbegong (Orectolobus maculatus) are lungimea corpului de pana la 1,8 m sau chiar de 2 m. Arealul sau este format din Marea Japoniei, Marea Chinei de Sud si apele de coasta ale Australiei. Are in jurul botului niste fasii de piele ca niste alge care atrag prada – crabii, homarii si caracatitele – care inoata pe fundul apei.
Diavolul negru (Melanocetus johnsoni) traieste in Oceanul Pacific, Atlantic si Indian. Femela are lungimea corpului de 18 cm si pielea neteda, fara solzi.
Pestele Linophryne arborifera traieste in Oceanul Atlantic si are lungimea corpului de cel mult 10 cm (la femela). Are deasupra botului o nada luminoasa si sub mandibula o prelungire ramificata luminiscenta.
Pestele Ceratias holboelli apare in Oceanul Atlantic, Pacific si Indian. Femela are lungimea de cel mult 1 m, masculul este foarte mic, paraziteaza in carnea sa.
Sarpele de mare (Regalecus glesne) are lungimea de 8 m si traieste in toate marile tropicale, subtropicale si temperate. Deasupra capului are o creasta de radii lungi, iar aripioarele pelviene sunt lungi ca niste vasle.
Pestele-dragon negru (Idiacanthus antrostomus) se aseamana cu un sarpe, are lungimea corpului de 38 cm. Inoata in estul Pacificului, la adancimi foarte mari. Are dinti foarte mari si ascutiti, sub mandibula prezinta o prelungire de forma unei mustati cu un organ luminos la capat, iar pe corp are distribuite pe partile laterale numeroase fotofore.
Pestele Melacosteus niger apare in oceane, la adancimi mari. Are botul turtit, ochii mari, pielea fara solzi, iar pe partea ventrala numeroase fotofore luminiscente.
Pestele-crevete (Aeoliscus strigatus) inoata pe verticala cu capul in jos in apele din vestul Oceanului Pacific. Are lungimea corpului de pana la 15 cm.
Pestele-trompeta (Aulostomus chinensis) are 80 cm lungime si traieste in Oceanul Indian si Pacific, printre recifele de corali.
Dragonul de mare (Phyllopteryx taeniolatus) este cel mai mare calut de mare, are corpul de forma ciudata, acoperit cu placi intarite si aripioare inotatoare ca niste frunze.
Pestele Anoplogaster cornuta este o specie abisala si are lungimea corpului de 18 cm. Traieste in toate marile temperate, tropicale si subtropicale. Are coltii mari si ascutiti, cu ei ataca prada cu lacomie.
Pestele Chiasmodon niger are o forma ciudata dupa ce mananca deoarece stomacul sau in distensie se largeste foarte mult. Traieste in marile tropicale si subtropicale, are lungimea corpului de 25 cm si gura foarte mare.
Scorpia de mare (Scorpaena porcus) are pe inotatoarea dorsala spini cu glande veninoase. Traieste in estul Atlanticului de Nord, Marea Neagra si Mediterana.
Remora (Remora remora) are 86 cm si prezinta deasupra capului un disc sugator, o ventuza cu ajutorul careia se prinde de balene, pesti mari si delfini. Astfel este aparata de rapitori si se hraneste cu crustacee parazite de pe gazda. Remora traieste in toate marile temperate, tropicale si subtropicale.
Pestele-lup (Anarjichas lupus) traieste in Oceanul Arctic si Atlanticul de Nord. Are colti mari conici si dinti lati laterali ca niste molari.
Pestele-cutie (Lactoria cornuta) are 46 cm si scheletul rigid alcatuit din solzi grosi, ososi. Inoata cu greu in apele Oceanului Indian, Pacific si Marea Rosie.
Pestele toporul de argint (Argyropelecus affinis) are lungimea corpului de 7 cm si traieste in apele tropicale, subtropicale si temperate ale oceanelor. Are forma corpului ciudata, ca o lama de topor, ochii cilindrici si pe partea ventrala fotofore luminiscente.
Pestele Opisthoproctus soleatus traieste in apele marilor tropicale si subtropicale, are lungimea corpului de 10,5 cm. Are ochii cilindrici si organe luminiscente in zona rectala, astfel ca acestea lumineaza si fac ca abdomenul pestelui sa para argintiu, in contrast cu cromatica inchisa a corpului.
Pestele-fantoma (Dolichoperyx binocularis) este mic, are lungimea in jur de 8,5 cm si traieste in vestul Atlanticului de Nord si toate apele marilor tropicale si subtropicale. Pestele-fantoma are inotatoarele dorsale ca niste filamente si corpul alb transparent. Fiecare ochi cilindric este orientat in sus si pe partea sa laterala are un alt ochi cu retina si cristalin.
Rechinul Goblin (Mitsukurina owstoni) are aspectul unei fosile vii si corpul lung de 3,3 m. Traieste in apele Atlanticului de Nord si de Sud, dar si in sudul Oceanului Indian, vestul si estul Pacificului. Poate avea greutatea mai mare de 160 kg.
Somnul de sticla (Kryptopterus bicirrhis) este o specie mica de 15 cm care traieste in apele din sud-estul Asiei. Are corpul transparent, inotatoarea anala lunga si coada adanc bifurcata. Somnul de sticla este camuflat perfect in apa, i se poate vedea doar coloana vertebrala.
Murena-sarpe inelat (Myrichthys colubrinus) poate avea diverse culori si lungimea corpului de pana la 88 cm. Traieste in nisipul lagunelor si zonelor cu recife din Oceanul Indian si Pacificul de Vest.
Pestele Saccopharynx ampullaceus din Atlanticul de Nord are stomacul distensibil si un organ luminescent la capatul cozii lungi si subtiri, pentru atragerea prazii. Are lungimea de 1,6 m.
Anghila-pelican (Eurypharynx pelicanoides) are falcile foarte mari si corpul mai gros in partea anterioara. Treptat, pana spre coada, corpul se ingusteaza astfel incat ajunge pana la grosimea unui filament.
Pestele Heteroconger hassi traieste in Marea Rosie, Oceanul Indian si Pacific. Are lungimea corpului de 36 cm si obisnuieste sa-si tina jumatatea inferioara a corpului ascunsa in nisipul de pe fundul marii si jumatatea superioara vertical in apa, lasandu-se leganat de curentul apei.
Pestele Avocettina infans apare in toate marile tropicale si subtropicale si are corpul lung de 75 cm. Este un tipar abisal, cu ochii mari si coada in forma de bici. Are maxilarele lungi, subtiri, inzestrate cu numerosi dinti ascutiti ca niste ace.
Rechinul Port Jackson (Heterodontus portusjacksoni) traieste in apele marilor din Australia si Noua Zeelanda si poate ajunge la lungimea corpului de 1,7 m. Are inotatoarele dorsale prevazute cu spini si capul foarte mare de forma ciudata.
Pestele liliac cu buze rosii (Ogcocephalus darwinl) – Aceasta specie isi are numele de la buzele sale de culoare rosie care au rolul de a atrage prada. Traieste in apele oceanului din apropierea Insulelor Galapagos, la adancimi de 30 m. Se hraneste cu pesti, crustacee, moluste si creveti de dimensiuni mici.
Mixina (Myxine glutinosa) este un peste interesant, fara solzi, lung de 40 cm, care traieste in apele Marii Mediterane si ale Oceanului Atlantic de Nord. Se hraneste cu pesti, ii prinde in mucusul vascos pe care il secreta prin porii de pe partile laterale ale corpului.
Rechinul Chlamydoselachus anguineus este un peste cartilaginos care poate ajunge la lungimea corpului de 2 m. Traieste in estul Oceanului Atlantic de Est, estul si vestul Oceanului Pacific si in sud-vestul Oceanului Indian. Are dintii ascutiti ca niste ace si fante branhiale franjurate.
