Vidra de rau (Lutra lutra) face parte din familia Mustelidae, subfamilia Canoidea. Se inrudeste cu alte animale din aceeasi familie, precum: hermelinele, dihorii, nevastuicile, jderii si viezurii. Este un mamifer adaptat la viata acvatica, cu un corp lung de cca. 0,7-0,9 m, coada groasa la baza si ascutita la varf, conica, musculoasa, lunga de 0,4 m, greutatea de 8-14 kg.
Vidrele sunt mamifere acvatice din familia Mustelidae, cunoscute pentru adaptabilitatea lor la viața în apă și comportamentul lor jucăuș. Există mai multe specii de vidre răspândite pe tot globul, fiecare având caracteristici și adaptări specifice pentru mediul acvatic în care trăiește.
De la vidra de râu (Lutra lutra) care trăiește în râurile și lacurile din Europa și Asia, până la vidra marină (Enhydra lutris) care se găsește pe coastele Pacificului, aceste animale sunt esențiale pentru sănătatea ecosistemelor acvatice. Cu corpuri alungite, membre adaptate pentru înot și blană impermeabilă, vidrele sunt exemple perfecte ale evoluției pentru supraviețuirea în medii acvatice diverse.
Caracteristicile fizice și adaptările vidrelor la viața acvatică
Corpul este alungit, capul mic si aplatizat, botul mic, rotunjit, cu vibrize lungi, urechile rotunde si mici. Membrele vidrei sunt scurte, cu unghii puternice, care ajuta la sapat, intre degete avand o membrana care serveste la inot. Blana este formata din doua randuri de peri desi, cu spicul scurt, prin care nu patrunde apa, culoarea fiind cafenie-inchis pe spate, si mai deschisa pe gat si pantece. Blana are rol de protectie.
Prefera zona apelor (de la campie pana la munte), astfel fiind intalnita in toata tara. Iarna, se deplaseaza si pe uscat cu miscari greoaie, zona de vanatore fiind de cativa kilometri (este un animal semi-acvatic).
In jurul lacurilor mari, vidra vaneaza de-a lungul malurilor, uneori in grupuri, membrii unei familii de obicei. Isi face vizuini sub forma de scobituri subterane cu doua iesiri, una sub apa, una spre uscat, sub arborii de pe malul apelor. Poate ramane sub apa cca. 8 minute, blocandu-si orificiile narilor si urechilor.
Comportamentul și dieta vidrelor
Se hraneste in special cu peste, crustacee, broaste, unele mamifere si pasari acvatice. La pestii mari, lasa resturi pe mal (capetele si oasele mai lungi ale acestora). Vaneaza cca. 3-5 ore/zi, cantitatea de hrana variind in functie de anotimp. Este un animal foarte activ in timpul noptii.
Se imperecheaza in luna februarie; dupa o gestatie de 9 saptamani, femela face 2-4 pui, care pana la varsta de 4 saptamani sunt orbi si neajutorati. La varsta de 6-8 luni puii devin independenti. Masculii sunt mai mari decat femelele si traiesc solitari (exceptie fac in perioada imperecherii).
Este un animal care se imblanzeste usor si se ataseaza de omul care il ingrijeste. Este vanata in perioada octombrie-martie si este prinsa foarte usor, fiind statornica zonei de la malul apei. Blana este valoroasa pentru ca este lucioasa, elastica si cu parul des si uniform.
Unele vidre au 22-45 kg – dintre acestea fiind cunoscute ,,vidra de mare” si ,,vidra uriasa”.
Specii de vidre și distribuția lor geografică
Vidra de mare (Enhydra lutris) – numita si ,,biber de mare”, se intalneste in apele Oceanului Pacific si in nord (California, Alaska, cateva insule pacifice, Japonia). Corpul ei ajunge la 1,5 m, greutatea la 45 kg, durata vietii fiind de 9-11 ani (mai rar pana la 23 de ani). Au corpul cilindric, gatul scurt si gros, capul rotund, cu nasul mare si buza superioara dezvoltata, urechi mici, fibrize lungi (situate pe buza de sus si deasupra ochilor).
Culoarea blanii se schimba cu varsta de la brun-cenusie la galben-deschis sau spre alb, ceafa fiind mereu de culoare brun-inchisa. Nasul este de culoare neagra si acoperit cu blana, ochii mici, vederea fiind buna si sub apa si la suprafata. Membrele anterioare au pernute si degete, gheare retactile lungi de 10 mm, membrele posterioare avand degetele unite pana la ultima falanga, ajutand la inot, coada este scurta (30-36 cm), lata (6-7 cm) si groasa (4 cm).
Au un mod de viata diurn, stau mai mult in apa, fiind solitare sau traind in grupuri mici. Se indeparteaza de mal pe uscat pana la cca.15 m, inotand pana la 25 km distanta de tarm cand marea este linistita. Masculii parcurg distante mari in cautarea femelelor si nu isi marcheza teritoriile. ,,Pieptanarea” blanii este un element specific vidrelor de mare.
Sunt tinute in captivitate pentru scopuri stiintifice sau pentru distractii, in parcurile zoologice ele fiind foarte jucause. Dorm de mai multe ori pe zi stand la suprafata apei, pe spate, tinandu-se de labe sau plutind printre alge. In apa se simt in siguranta, inotand cu viteza de 12-18 km/h si destul de adanc. Se hranesc cu pesti, arici-de-mare, crapi, moluste, cefalopode, gasteropode si midii. Cand prind o prada mai mare, vidrele se culca cu ea pe abdomen, si apoi o termina dupa ce se trezesc.
Dupa 2-3 zile de la imperechere, masculii parasesc femelele. Acestea, dupa o perioada lunga de gestatie, fac un singur pui (pe uscat), care la nastere are blana pufoasa, cafenie-galbuie, fiind capabil sa pluteasca pe apa, dar nu si sa inoate. Acesta este tinut pe burta mamei si hranit cu lapte matern si lasat sa pluteasca singur cat ea vaneaza. Sunt vanate de orci si rechinii polari. Sunt prietenoase cu pisicile de mare si focile.
Vidra mica (Mustela lutreola) – este numita si norita, nurca, dihor de apa, lutreola, fiind raspandita in Delta si de-a lungul Dunarii, in apele din zonele de munte. Este un animal amfibiu, traind si pe uscat si pe apa; isi face cuib subteran sub radacinile arborilor. Corpul este lung de 35-40 cm, coada de 13-14 cm, greutatea ajunge la 600-800 g, avand urechi cu pavilioane scurte si rotunjite, botul fin, culoarea blanii brun-inchisa pe spate si mai deschisa sub gat si pe pantece.
Are o activitate nocturna, vanand pestisori, crustacee, pasari mici de balta si mamifere mici (soareci, sobolani). Nu este un animal daunator. Se imperecheaza in lunile aprilie-mai, dupa 63 de zile femela facand 3-7 pui, care pana la 5 saptamani sunt orbi, iar la varsta de 3 luni devin independenti. Dusmanii ei sunt pasarile pradatoare (de noapte si de zi). Este vanata in tara noastra pentru blana sa de culoare foarte frumoasa. Sunt cunoscute si nurci negre si albe, sau diferite nuante standard, pastel, obtinute prin incrucisarea speciilor.
Se intalneste si in Asia (China, Java, Malaezia, Filipine). In tara noastra nurca romaneasca traieste in zona Transilvaniei (la Covasna), numita stiintific ,,Mustela lutreola transsylvanica”.
Vidra uriasa (Pteroneura brasiliensis) – este intalnita in America de Sud, in Amazon. Are corpul lung de 1-1,4 m, coada de 45-65 cm si greutatea de 22-32 kg. Are picioare scurte, coada lata, blana scurta si deasa, de culoare bruna, cu pete crem pe barbie si piept, mustati tari si ochi sensibili, adaptati vederii sub apa. Vaneaza pesti, crabi etc.
Vidra marsupiala (Chironectes minimus) – traieste in sud-estul Mexicului si pana in Bolivia, nordul Argentinei. Este singurul marsupial acvatic.
Vidra marină și rolul său în ecosistemul oceanic
Vidra marină (Enhydra lutris) este una dintre cele mai mari specii de vidre și trăiește pe coastele Pacificului de Nord, de la Japonia până la California. Aceasta specie de vidră joacă un rol esențial în menținerea sănătății pădurilor de alge marine, hrănindu-se cu arici de mare, care pot devasta aceste ecosisteme dacă nu sunt controlați.
Vidra marină este una dintre puținele specii de mamifere care folosesc unelte pentru a-și obține hrana, folosind pietre pentru a sparge cochiliile de moluște sau crabi. Blana vidrei marine este cea mai densă dintre toate mamiferele, cu aproximativ 600.000 până la un milion de fire de păr pe centimetru pătrat, oferindu-i o izolare termică excelentă.
Din păcate, vidra marină este vulnerabilă la poluarea cu petrol, care poate compromite integritatea blănii și, implicit, capacitatea sa de a se menține caldă. De-a lungul timpului, vânătoarea excesivă pentru blana sa valoroasă a redus dramatic populațiile de vidre marine, dar eforturile de conservare și protecție au reușit să stabilizeze numărul lor în anumite regiuni.
Video – Vidra de rau, specia Lutra lutra:
