Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au fost o serie de atacuri teroriste coordonate, comise de 19 militanți asociați cu gruparea islamică extremistă al-Qaida, împotriva Statelor Unite ale Americii. Turnurile gemene ale World Trade Center, cei mai înalți zgârie-nori din New York și unul dintre simbolurile americane, au fost lovite la interval de câteva minute, de două dintre avioanele deturnate de teroriști. Un al treilea avion a lovit clădirea Pentagonului din Washington, iar ultimul, care se îndrepta spre Capitoliu, s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au încercat să îi oprească pe teroriști.

Evenimentul a fost considerat unul dintre cele mai sângeroase atacuri comise pe teritoriul și împotriva SUA, iar bilanțul de vieți omenești pierdute a fost uriaș: aproape 3000 de persoane au murit, printre aceștia numărându-se pasageri ai avioanelor, persoanele din clădirile lovite de avioane, dar și ofițeri de poliție și pompieri. Cifra nu este însă una exactă, întrucât corpurile multor victime nu au fost recuperate, iar altele au rămas neidentificate. De asemenea, pagubele materiale s-au ridicat la aproximativ 10 miliarde de dolari.

Creierul operațiunii a fost Khalid Sheikh Mohammed (poreclit KSM). Acesta a fost membru activ în Frăția Musulmană, organizație politică și religioasă islamică, fondată în Egipt în 1928, care își propunea crearea unei națiuni bazate pe principiile religiei islamice și care se opune culturii vestice. Conform comisiei care a investigat atacurile de la 11 septembrie 2001, înființată de președintele de atunci, George W. Bush și de Congresul SUA, KSM este cel care, întâlnindu-se cu Osama bin Laden, liderul organizației al-Qaida în Afganistan, i-a prezentat acestuia planurile operațiunii, în timp ce gruparea teroristă s-a ocupat de furnizarea de mijloace financiare, personal și ajutorul logistic necesar pentru executarea lui.
Atacurile din 11 septembrie 2001 au reprezentat nu doar un atac împotriva umanității, dar și asupra simbolurilor economice și militare ale Statelor Unite. După atacuri, SUA și-a revizuit strategia militară, pornind un război în care au fost implicate și celelalte țări membre NATO. Pentru prima dată în istoria Alianței Nord Atlantice a fost invocat articolul 5 al tratatului care prevede că un atac împotriva unei țări membre înseamnă un atac împotriva tuturor statelor, iar acestea trebuie să acționeze în consecință. La scurt timp după atacuri, dovezile care legau direct al-Qaida de organizarea lor erau destul de numeroase pentru a convinge celelalte țări să meargă la război. Pe 7 octombrie 2001 trupele militare americane și aliate au lansat războiul împotriva Afganistanului.

Strategia de război viza alungarea talibanilor din Afganistan, dezmembrarea organizației teroriste și capturarea liderului acesteia, Osama bin Laden. Însă ceea ce se credea inițial că va fi un război scurt și intens, s-a transformat în cel mai lung război la care au participat SUA vreodată. Războiul a durat 13 ani și s-a desfășurat în trei faze. În primă fază se dorea răsturnarea regimului din Afganistan care era condus de talibani (aceștia constituiau o facțiune politică și religioasă ultraconservatoare, care sprijineau activitățile al-Qaida). În câteva luni, mii de militanți talibani au fost capturați sau uciși, iar liderii acestora au fost forțați să se ascundă. Cei capturați au fost duși la închisoarea Guantanamo Bay.

Faza a doua a războiului s-a concentrat asupra refacerii instituțiilor din Afganistan și implementarea unui sistem democratic, continuându-se, în același timp, luptele împotriva militarilor talibani. Acțiunile de refacere a statului nu au mers însă cum era prevăzut, fondurile insuficiente și retragerea prematură a trupelor americane, înaintea consolidării Afganistanului, au lăsat țara în nesiguranță și pericol. Ultima fază a războiului, care s-a desfășurat sub conducerea administrației președintelui Barack Obama, a constat în mărirea numărului de trupe militare americane pe teritoriul Afganistanului.
Misiunea de capturare a liderului organizației teroriste a eșuat de nenumărate ori în decurs de zece ani. Administrația Bush a stabilit chiar și o recompensă pentru capturarea acestuia – viu sau mort – în valoare de 25 de milioane de dolari. Într-un final, serviciile secrete americane l-au localizat într-o garnizoană în Pakistan, iar în data de 2 mai 2011, acesta a fost capturat și împușcat. Misiunea din Afganistan s-a terminat oficial pe 28 decembrie 2014, când ultimele trupele militare americane și aliate s-au retras.

Evenimentele din 11 septembrie 2001 au contribuit la punerea bazelor a ceea ce președintele George W. Bush a numit războiul global împotriva terorismului. Într-un discurs susținut în 2002, acesta lansează o nouă doctrină a războiului – strategia războiului preventiv – care susține că SUA vor porni la război împotriva oricărui adversar bănuit că ar reprezenta o amenințare pentru țară. Acesta mai identifică o axă a răului, în care sunt incluse țări ca Iran, Irak și Coreea de Nord. Astfel, motivându-se că o asemenea acțiune ar avea un efect demonstrativ și descurajator asupra altor grupări teroriste, se hotărăște atacarea regimului condus de Saddam Hussein în Irak, pe care îl bănuia că ar fi colaborat cu al-Qaida. Deși nu existau dovezi în acest sens, pe 20 martie 2003, trupele americane invadează Irakul. Rapoarte apărute în ultimul an arată că adevăratul motiv al invaziei din Irak nu a fost presupusul pericol pe care îl reprezenta regimul lui Hussein pentru securitatea americană, ci resursele naturale foarte bogate ale țării, de pe urma petrolului beneficiind, în special, SUA și Marea Britanie.

Atacurile au avut și implicații de altă natură. În urma lor, piața de capital a suferit scăderi uriașe după ce activitatea piețelor a fost întreruptă pentru mai multe zile. Spațiul aerian american a fost închis pentru două zile, iar măsurile de securitate au fost intensificate în locurile publice. Congresul SUA adoptă legea „Patriot Act” prin care puterea de supraveghere a serviciilor secrete se mărește considerabil, acestora permițându-li-se să colecteze informații de la cetățeni indiferent de natura acestora. Legea a fost considerată controversată și acuzată că afectează drepturile și libertățile civile ale cetățenilor. De asemenea, sănătatea celor care s-au aflat în apropierea exploziilor a fost afectată, o serie de tipuri de cancer fiind legate de radiațiile la care au fost supuși.

Un memorial a fost construit pe locul în care se aflau cele două turnuri prăbușite, constând în două fântâni pe marginile cărora au fost gravate numele victimelor atacurilor teroriste. Locul a fost denumit „zona zero” și este înconjurat de un parc de peste 30. 000 de metri pătrați.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ