Cand a aparut aparatul de fotografiat reflex?

De la sfarsitul secolului al XVII-lea, cand germanul Johann Zahn a construit primul aparat de fotografiat portabil, pana la inventarea aparatului de fotografiat reflex (SLR – Single Lens Reflex), au trecut aproape doua sute de ani. In 1861, englezul Thomas Sutton a conceput un astfel de aparat foto, in care o oglinda reflecta imaginea in sus, pe un disc mat, unde era copiata. Intre cele doua momente (1686 – 1861) si dupa aceea, istoria fotografiei a parcurs multe etape, marcate de inventarea aparatelor foto monoscopice (monoculare), stereoscopice (cu doua obiective), telemetrice, compacte, hibride etc.

Istoria primelor aparate de fotografiat reflex digitale

Aparatul de fotografiat reflex digital (DSLR – Digital Single-Lens Reflex), care a revolutionat domeniul fotografiei, este prevazut cu dispozitiv CCD (Charge-Coupled Device) – cuplaj de sarcina – datorita caruia razele electromagnetice sunt convertite in semnale electrice analogice, care sunt amplificate, pentru a se obtine imaginea fotografica, si care substituie pelicula (filmul) din aparatele clasice. Exista aparate foto reflex, cu un singur obiectiv, care poate fi schimbat (zoom, teleobiectiv, macro – permitand marirea imaginii, distanta focala mica sau distanta focala fixa, mod auto-focalizare etc.) servind, pe rand, la vizarea imaginii si la fotografierea acesteia, gratie unui sistem de oglinzi mobile, asociat unei pentaprisme. In cazul aparatelor non-reflex, fotografierea se face cu un obiectiv exterior, iar un al doilea obiectiv, amplasat deasupra primului, serveste la realizarea imaginii fotografice. Cand obturatorul se ridica, oglinda este basculata si lumina ajunge la film.

Primele aparate de fotografiat reflex digitale au fost concepute de catre compania Sony, in 1981. Peste cinci ani, la « Photokina », cel mai mare salon de fotografie si cinematografie din lume, organizat anual, incepand cu 1950, in Germania, la Koln, compania Nikon – cel mai mare fabricant japonez de aparate foto – a venit cu un nou prototip de aparate reflex, care, spun specialistii, stau la baza celor moderne, de astazi. In 1991, NASA (National Aeronautics and Space Administration), a dotat naveta spatiala Discovery, pentru misiunea STS-48, care trebuia sa plaseze pe orbita Satelitul UARS (destinat cercetarii atmosferei terestre), cu un aparat de fotografiat Nikon F4 NASA, cu captor CCD, monocrom, capabil sa ofere imagini de 1024 x 1024 pixeli, pe o suprafata de 15×15 mm.

In 1999, a fost lansat pe piata aparatul Nikon D1, cu un captor de 2,7 megapixeli, foarte performant, utilizat, in mare masura, de catre fotografii profesionisti si de catre jurnalisti. La inceputul anilor 2000, au intrat pe piata de profil, cu aparate reflex DSLR, si alte firme de renume, precum Canon, Fujifilm, Kodak, Panasonic, Pentax, Samsung, Sigma. Primul aparat de fotografiat reflex digital, cu un singur obiectiv, cu un captor de 6,3 megapixeli, destinat, cu adevarat, marelui public, a fost Canon EOS 300D – pus in vanzare in 2003, cu carcasa din policarbonat negru (in Japonia) si argintie (in Europa si SUA). La lansare, pretul a fost de 1300 euro, ceea ce a insemnat, la momentul respectiv, o suma mai mica, in comparatie cu preturile concurentei.

Singurul repros adus acestui model, de catre utilizatori, a fost legat de timpul (considerat lung) de pornire – aproximativ trei secunde. In 2009, a fost lansat pe piata modelul Nikon D90, cu posibilitate de corectare automata a aberatiilor cromatice (neclaritate, irizatii pe contururile din imagine etc.), cu Live Preview (vizualizarea imaginii, in timp real, pe un ecran LCD), cu sistem anti-praf integrat si cu o greutate de 700 de grame (inclusiv bateriile). A fost primul aparat reflex digital cu capacitate de inregistrare video si cu telecomanda in infrarosu. De la acest moment inainte, toate marile firme au pus in vanzare aparate foto cu o asemenea functionalitate. In iunie 2012, firma Canon a scos pe piata primul aparat de fotografiat reflex cu ecran tactil – EOS 650D.

Aparatele de fotografiat reflex inregistreaza pozele pe carduri de memorie. Multa vreme, s-au folosit carduri de tip CompactFlash (inca utilizate de profesionisti). Pentru marele public, in prezent, este preferat cardul SD (Secure Digital), nevolatil, cu diverse viteze de transmisie a datelor, cu o capacitate maxima de 2 TB. Un cablu USB face posibila conectarea la orice calculator, in care pot fi descarcate pozele. De asemenea, pentru neprofesionisti, reglajele si optiunile se fac foarte usor, utilizand ecranul din spatele aparatului si meniul cu acces rapid si foarte intuitiv.

Din punct de vedere ergonomic, aceste aparate au avantajul unor dimensiuni mici, sunt usoare si se manevreaza cu usurinta. Mai mult, un astfel de aparat este « hiper-reactiv », cu posibilitatea realizarii de imagini in cascada (opt imagini pe secunda), in acelasi timp oferind ocazia utilizatorului de a-si exploata latentele de creativitate in domeniul fotografiei.