Bacalaureat 2018 – prima sesiune de anul acesta a examenului scris, la care sunt înscrişi 136 871 de absolvenţi de liceu, care au trecut deja, în februarie, de evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română, a competentelor digitale şi a competentelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, începe luni, 25 iunie, cu proba scrisă la limba şi literatura română, marţi, 26 iunie, proba scrisă la limba si literatura maternă, miercuri, 27 iunie, proba obligatorie a profilului, iar joi, 28 iunie, ultima probă scrisă, la alegere, în funcţie de profil şi specializare. Afişarea rezultatelor la Bacalaureat 2018, în centrele de examen, ca şi pe site-ul bacalaureat.edu.ro, este programată pentru data de 4 iulie 2018, până la ora 12, iar rezultatele finale, după contestaţii, vor fi publicate în data de 9 iulie.

Bacalaureat 2018 in Europa

Numit altădată “examen de maturitate”, bacalaureatul este, în sistemul de învăţământ românesc actual, o etapă necesară pentru admiterea în învăţământul superior. Cu bacalaureatul promovat, la momentul actual, numai cine nu vrea sau nu poate, din motive personale, nu se înscrie la o facultate, pentru că cele mai multe instituţii de învăţământ superior, de stat sau privat, organizează “concurs de dosare” sau un sistem de admitere în care ponderea notei la bacalaureat începe de la 25%, până la 50% sau alte combinaţii între media la bacalaureat, media generală din liceu sau de la diferite materii şi un test grilă.

În fiecare an, se fac analize, se întocmesc statistici legate de organizarea şi desfăşurarea acestui examen naţional, bacalaureatul, de conţinutul programelor, de gradul de dificultate a subiectelor, de promovabilitate etc., se fac evaluări ale evaluărilor, rapoarte, diagnoze despre starea învăţământului românesc, despre discrepanţe între unităţi de învăţământ, între învăţământul românesc şi cel european sau din alte părţi ale lumii, se propun modificări, cele mai multe formale, se promit schimbări de fond şi măsuri de compatibilizare cu tendinţele internaţionale din acest domeniu vital pentru orice societate.

Ceea ce este sigur însă este faptul că şi examenul de Bacalaureat 2018, pentru elevi, părinţi şi profesori vine cu încărcătură emoţională firească, iar rezultatele ar trebui să reflecte felul în care un tânăr absolvent de liceu a învăţat să înveţe, a ajuns la un nivel de cunoaştere, dar şi de maturitate şi de echilibru care să îi permită să treacă într-o nouă etapă a vieţii.

Bacalaureat 2018 şi o tradiţie, în România, de 93 de ani

Bacalaureat 2018, în România şi în alte ţări europene

Bacalaureatul, ca examen de absolvire a unui ciclu de învăţământ de cultură generală, a fost introdus în anul 1925, în vremea în care Ministru al Instrucţiunii Publice, cum se numea pe atunci Ministerul Educaţiei Naţionale, în guvernul Ion I.C.Bratianau, era Constantin Angelescu, medic, cu studii făcute la Paris, şi profesor universitar, nepot al lui Spiru Haret, matematician şi astronom, cel mai mare reformator al învăţământului românesc de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în cele trei mandate de ministru pe care le-a deţinut.

Aşa cum se preciza în Legea 77/1929, scopul examenului de bacalaureat erade a verifica cunoştinţele dobândite de elevi la materiile de studii cele mai importante şi, mai ales, de a dovedi influenţa studiilor făcute asupra formării cugetării lor, deci, cu chipul acesta a selecţiona dintre absolvenţii liceului pe cei care dovedesc că sunt în stare să urmeze cu folos studiile de specializare universitare”.

Convingerea şi deviza lui Constantin Angelescu era: “Şcoală cât mai multă! Şcoală cât mai bună! Şcoală cât mai românească!”. Studiile făcute la Paris l-au ajutat pe Constantin Angelescu să cunoască îndeaproape lumea occidentală, cu valorile ei, şi să înţeleagă, pe de altă parte, nevoia unei specificităţi autohtone. Modelul pentru Bacalaureatul românesc a fost preluat din sistemul de învăţământ franţuzesc, data de naştere a bacalaureatului în Europa, când s-au pus bazele învăţământului modern, fiind anul 1801, atunci când Napoleon Bonaparte a decretat înfiinţarea acestui examen. Sensul cuvantului “bacalaureat”, in limba franceză, de unde l-am preluat si noi, este “tânărul care vrea sa devină cavaler”.

Bacalaureat 2018, în România şi în alte ţări europene. Examenul de maturitate

Încă din 1925, anul primului examen de bacalaureat, se organizau două sesiuni, una de vară (25 iunie – 10 iulie) şi una de toamnă (15-30 septembrie), iar comisiile validate de minister şi al căror preşedinte era un profesor universitar funcţionau în oraşele de reşedinţă ale regiunilor şcolare. Materiile fundamentale la care se susţinea examen de bacalaureat erau limba şi literatura română, istoria românilor, geografia României, o limbă modernă, la alegere, şi instrucţia civică. La aceste discipline, în funcţie de profilul liceului, se mai adăugau două materii. În perioada interbelică, în învăţământul românesc au funcţionat patru tipuri de liceu – real-umanist, pedagogic, industrial şi economic. După al Doilea Război Mondial, în anii 1950-1960, au funcţionat numai trei tipuri de liceu (real-umanist, de artă şi pedagogic), ulterior, în perioada comuniştilor, ajungându-se la 11 (industrial, de chimie industrială, silvic, agro-industrial, economic, sanitar, de artă, pedagogic, matematică -fizică, ştiinţe ale naturii, filologie-istorie).

În prima sesiune de bacalaureat, în 1925, promovabilitatea a fost de 48,5%, iar în anul următor, 52,7%, până în anii ’30 ajungându-se la 70% elevi promovaţi. Pentru comparaţie, cea mai mică rată de promovabilitate s-a înregistrat în anul 2011, mai exact, 45,7%. Un criteriu important de evaluare a calităţii învăţământului românesc, de-a lungul timpului, a fost însă, dincolo de astfel de procente, numărul personalităţilor din diverse domenii, aparţinând unei generaţii, perioada interbelică fiind, din această perspectivă, una dintre cele mai înfloritoare.

Bacalaureat 2018, în România şi în alte ţări europene

Educatia in lumea moderna

În alte ţări europene, în funcţie de tradiţiile învăţământului şi de strategiile specifice, modalităţile de evaluare a elevilor pun accent pe un examen final, scris şi oral, sau pe evaluarea continuă. Tot în funcţie de ţară, admiterea în facultate presupune sau nu încă un examen.

Bacalaureatul în Franţa, ţară din care am împrumutat şi noi modelul de evaluare la finalul ciclului liceal, în urmă cu aproape un secol, este unul diferenţiat. În funcţie de profil şi de competenţe, elevii pot susţine un Bacalaureat ştiinţific, care permite accesul la studii universitare, un Bacalaureat vocaţional, care dă dreptul celor care îl promovează să continue studiile în acelaşi profil şi un Bacalaureat profesional, care are valoarea unui certificat de absolvire a liceului, fără dreptul la studii universitare. Discuţii despre un examen de bacalaureat diferenţiat au existat şi la noi, în anii anteriori, idee abandonată deocamdată.

Citește și:  Violența școlară - o problemă frecventă în rândul elevilor, dar cum o puteți rezolva

În Germania, examenul de bacalaureat – Abitur (din latinescul abito, abitere – “a pleca”) se susţine la încheierea studiilor liceale, dar este combinat cu alte forme de evaluare pe parcursul anilor de liceu, iar cei care nu trec de respectivele examene parţiale pot fi obligaţi să treacă la un nivel inferior, de exemplu, de la un profil teoretic, la unul profesional. În plus, dreptul de a urma cursuri universitare este dat de Bacalaureat, de examenele parţiale, la care se adaugă un portofoliu personal, în care sunt consemnate activităţi extraşcolare (cele de voluntariat, de exemplu). Doar 40-45% dintre elevii germani reuşesc să obţină diploma de bacalaureat.

În Marea Britanie, examenul echivalent bacalaureatului se numeşte “A-level” – General Certificate of Education Advanced Level, „Certificatul General de Educaţie Nivel Avansat”, care este susţinut la capătul a treisprezece ani de şcoală (11 obligatorii, plus încă doi ani de „Sixth Form”, pentru cei care vor să urmeze studii universitare). Cei care optează pentru „Sixth Form”, pot alege patru materii, dintr-o listă generoasă – matematică, istorie, gândire critică, design şi tehnologie etc. În funcţie de rezultatele la materiile alese, elevii primesc calificative – primii zece elevi primesc calificativul A, următorii 15%, B. s.a.m.d., ultimii primind Fail (picat). Aceste calificative sunt reperele pentru admiterea în facultăţi.

Tinerii din Marea Britanie au însă posibilitatea de a opta şi pentru alte forme de bacalaureat – Internaţional Baccalaureate (IB), Business and Technology Education Council (BTEC) – un fel de bacalaureat profesional, Cambridge Pre-U şi Higher, ultimul valabil în Scoţia. Internaţional Baccalaureate este similar cu Bacalaureatul românesc, se dă la şase materii (la matematică, la o disciplină realistă, una umanistă, la limba maternă, o limbă străină şi ultima, o probă la alegere).

De câţiva ani, există şi modelul de evaluare finală Cambridge Pre-U, recunoscut de mai multe universităţi, care constă în trei probe, la care se adaugă un proiect de cercetare şi un portofoliu de „perspective globale”.

Bacalaureat 2018, sensul si valoarea invatarii

În Spania, sunt obligatorii 10 clase de şcolarizare, iar cei care doresc să îşi continue studiile (clasele a 11-a şi a 12-a) – Bachillerato – pot obţine titlul de “Bachiller”, în urma examenului final. În cadrul ciclului Bachillerato, materiile obligatorii, sunt Limba şi Literatura Spaniolă, o limbă străină (de obicei, limba engleză), filosofia şi educaţia fizică, la care se adăugă în clasa a 12-a, în funcţie de facultatea pe care vor să o urmeze, alte trei materii alese dintre fizică, chimie, biologie, matematică, greacă, latină sau altele din curriculumul opţional.

În Olanda, elevii trebuie să decidă, la vârsta de 12 ani, tipul de universitate pe care vor să-l urmeze şi să aleagă pentru unul dintre cele două tipuri de educaţie liceală:VWO (structurat pe şase ani) si HAVO (cinci ani). Primii au acces la universităţile de cercetare, cei absolvenţi de HAVO pot urma doar Ştiinţe Aplicate.

În Italia, Bacalaureatul – examenul de maturitate – are trei probe scrise şi una orală. Prima probă scrisă, obligatorie pentru toţi elevii, este la limba şi literatura italiană, durează şase ore şi, în cadrul acesteia, elevii pot opta între analiza unui text din literatura italiană, un eseu pe o temă dată, o lucrare pe o temă de istorie literară sau un eseu pe o temă de actualitate culturală. A doua probă este diferenţiată, după profil, iar cea de-a treia presupune teste, proiecte sau subiecte de sinteză pe baza a patru sau cinci materii alese dintre cele studiate în ultimul an de liceu. Proba orală se desfăşoară sub forma unui colocviu la care participă toţi profesorii clasei, despre materiile studiate în ultimul an.

În Belgia şi Suedia nu există examen de bacalaureat, există numai evaluări parţiale, de-a lungul studiilor liceale, media acestora contând la înscrierea la o facultate. Universităţile au, în primul an, un număr mare de studenţi, dar anii următori sunt foarte dificili, astfel încât doar aproximativ 50% dintre cei înscrişi reuşesc să finalizeze studiile universitare.

Cheia succesului

Bacalaureat 2018 este, şi pentru şcoala românească, un moment important şi, ca de fiecare dată, elevii, profesorii, părinţii iau acest examen ca pe un reper semnificativ atât în plan personal, profesional, cât şi general, ca indicator al unui nivel la care a ajuns învăţământul în societatea contemporană. Este esenţial ca, până la structurări şi restructurări de conţinuturi, metodologii, strategii, mentalităţi etc., care par a fi, de multe ori, mecanisme inerţiale, rezistente la schimbări şi sincronizări cu realitatea în care trăim, elevii să dea sens şi valoare acestui examen prin felul în care îşi vor valorifica informaţiile, gândirea, capacitatea de analiză şi sinteză, creativitatea (atât cât se poate în limita unor subiecte care încă mizează, în mare măsură, pe memorare) şi, peste ani, să confirme criteriul care a consacrat învăţământul interbelic – acela al unui număr mare de personalităţi, specialişti şi oameni educaţi, în toate domeniile.

Îndemnul din 1925 al ministrului Instrucţiunii Publice, cel care a introdus examenul de bacalaureat în sistemul românesc de învăţământ, medicul Constantin Angelescu, este încă valabil: “Şcoală cât mai multă! Şcoală cât mai bună! Şcoală cât mai românească!

Mult succes şi multă încredere în forţele proprii elevilor care, începând de mâine, 25 iunie, susţin probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2018!

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.