Bacalaureat (cu pluralul „bacalaureate”), în limba română, este un împrumut din limba franceză – „baccalaureat” – având ca etimon latinescul „baccalaureatus”. În limba franceză veche, cuvântul denumea un rang de începător pentru un tânăr care voia să intre în cavalerie, fiind un termen calchiat după structura latinească „bacca laurea”, care înseamnă „boabe de laur”.
În limbajul actual, „bacalaureat”, în limba română, dar și în alte limbi (spaniolă – „bachillerato”, italiană – „baccalaureato” etc.), are sensul de examen care se susține, la mai multe discipline, la absolvirea liceului, marcând încheierea unui ciclu de învățământ, și a cărui promovare permite înscrierea într-o instituție de învățământ superior.
Cuvântul bacalaureat vine din latinescul baccalaureatus, referindu-se inițial la coroana de lauri oferită absolvenților. Acest simbol al succesului academic reflectă tradiția și respectul față de educație. Este fascinant să vedem cum tradițiile și limbajul se interconectează pentru a forma semnificațiile pe care le atribuim astăzi educației noastre.
„Bacalaureat, -ă”, „bacalaureați, -te” sunt substantive prin care se denumesc persoanele care au trecut de examenul de bacalaureat.
Primul bacalaureat s-a susținut în Franța, în 1801, în urma unui decret dat de Napoleon Bonaparte, moment de referință în dezvoltarea învățământului modern. După modelul din sistemul de învățământ francez, în România, acest examen de absolvire a unui ciclu de învățământ de cultură generală, a fost introdus în anul 1925, în vremea în care, în guvernul Ion I.C. Brătianu, Ministru al Instrucțiunii Publice (vechea denumire a Ministerului Educației Naționale) era medicul Constantin Angelescu, nepot al lui Spiru Haret, profesor universitar, matematician și astronom, cu studii făcute la Paris.
Scopul examenului de bacalaureat, așa cum se preciza în Legea 77/1929, era „de a verifica cunoștințele elevilor la materiile cele mai importante și, mai ales, de a dovedi influența studiilor parcurse asupra formării cugetării lor, deci, cu chipul acesta, a selecționa pe cei care dovedesc că sunt în stare să urmeze studiile de specializare universitară cu folos”. Deviza lui Constantin Angelescu, cel care a fost considerat cel mai mare reformator al învățământului românesc, în cele trei mandate, pe care le-a deținut la sfârșitul secolului al XIX-lea, era: „Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât mai românească!”.
Materiile la care se susținea examenul de bacalaureat erau: limba și literatura română, geografia României, istoria românilor, o limbă străină, la alegere, și instrucția civică, la acestea adăugându-se, în funcție de profilul liceului, încă două materii.
Printre cei care au trecut prin experiența primului bacalaureat din învățământul românesc, cel din 1925, s-a aflat, de exemplu, și Mircea Eliade, care, în „Romanul adolescentului miop”, o scriere adolescentină, publicată postum, mărturisea: „Ne-a înspăimântat mult noul bacalaureat: suntem cea dintâi serie […] În loc de comisia amabilă, aleasă dintre profesorii liceului, cu care am copilărit și care ne cunosc, vom întâlni comisii severe, care ne vor cântări în trei minute, definindu-ne suficienți sau insuficienți pentru Universitate”. După examen, cel care avea să devină una dintre cele mai mari personalități ale culturii universale, scria entuziasmat: „Am scăpat, am scăpat! Am trecut singurul din seria liceului nostru. Mi-am citit numele cu ochi tulburi. Prietenii m-au sărutat. Iată că încep răsplătirile!”.
Înțelegerea profundă a termenilor educaționali, cum ar fi bacalaureat, ne ajută să apreciem mai mult structura și istoria sistemului nostru de învățământ. Pe lângă aceasta, este important să cunoaștem și alte aspecte legate de limbajul academic. Pentru o mai bună înțelegere a greșelilor frecvente în limbajul formal, consultați ghidul nostru despre cum este corect: deseară sau diseară. Această lectură vă va oferi o perspectivă mai clară asupra utilizării adecvate a limbii române în context academic.
Dacă la „Examenul de maturitate” din 1925 s-au înscris 2813 de candidați, dintre care au promovat numai 985, la Bacalaureat 2019, sunt înscriși 136 087 candidați, care, începând de mâine, 1 iulie, vor trece prin etapa probelor scrise.
Mult succes tuturor candidaților înscriși la Bacalaureat 2019!
