Într-un oraș dominat de biserici și catedrale greco și romano – catolice, catedrala ortodoxă Biserica cu Lună din Oradea a reușit să se impună, de-a lungul secolelor de existență, drept cel mai cunoscut lăcaș religios al localității. Acest fapt se datorează unui mecanism unic în Europa, ale cărui mișcări sunt influențate direct de fazele lunii. Pe turla bisericii, a fost amplasată o sferă ce imită forma astrului nopții, cu diametru de 3 metri și pictată în negru și galben auriu. Sfera este proiectată să se învârtă în funcție de mișcarea de rotație a lunii, astfel că obiectul de pe turla bisericii reflectă în mod fidel fiecare dintre fazele Lunii.
Biserica cu Lună poartă hramul „Adormirii Maicii Domnului” și reprezintă un adevărat monument istoric, construit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea conform planurilor întocmite de arhitectul Iakob Edder. La data construirii sale, biserica ortodoxă era singurul lăcaș religios cu turn din Oradea, dominând centrul orașului. Mecanismul Lunii a fost instalat pe turla bisericii în anul 1793 și de atunci continuă să surprindă și să încânte pe toți cei ce trec prin fața ei, credincioși și necredincioși, ortodocși și catolici deopotrivă.
Biserica cu Lună a fost ridicată într-un moment în care izbucnea faimoasa răscoală a lui Horea, Cloșca și Crișan. La interiorul bisericii, se găsește chiar portretul lui Horea, amintind de lupta acestuia pentru libertatea religioasă, socială și politică a românilor din Transilvania. Spre diferență de personajele biblice pictate în biserică, portretul lui Horea nu poartă însă aureolă sau nimb. Biserica a fost înălțată și pictată cu fonduri donate de credincioșii de rit ortodox, români, slavoni și greci, detaliu atestat de o plăcuță aflată deasupra intrării.
Clopotele acestei biserici bat încă de la primele ore ale dimineții. Am găsit-o vizavi de statuia Mihai Viteazul din Piața Unirii, ascunsă vederii din cauza unui mic părculeț cu arbori înalți, amenajat pe trotuar. Latura de est a bisericii se afla, la momentul vizitei mele, într-o amplă etapă de restaurare, fiind acoperită la exterior cu materiale plastice ce o țineau departe de privirile curioșilor. În interior, au fost instalate mai multe schele pentru refacerea picturii. Rar mi-a fost dat să văd o biserică ortodoxă atât de înaltă și lungă.
Stilul arhitectural al Bisericii cu Lună este cel bizantin, cu elemente inspirate de stilul baroc și cel neoclasic. Spre diferență de bisericile ortodoxe, destul de micuțe și cu strane înguste ce împrejmuiesc pereții, Biserica cu Lună dispune de două rânduri de bănci lungi de lemn amplasate în naos și încă un rând de scaune cu spătar vișiniu, așezate ordonat în pronaos.
Sfântul Altar rămâne ascuns privirilor, precum o taină, fiind străjuit de un iconostas foarte înalt, scăldat în lumina albă a icoanelor cu ferecătură din argint. Iconostasul are formă semicirculară și este realizat în lemn, cu sculpturi și picturi semnate de doi frați artiști, pe nume Alexandru și Arsenie Teodorovici.
Cuprinde 45 de icoane, îmbrăcate în foiță de aur, amplasate în patru registre:
– primul registru cuprinde icoanele împărătești ale Mântuitorului și Maicii Domnului, înconjurate de icoanele Sfântului Nicolae și Sfântului Ioan Botezătorul; secvența Bunei Vestiri pe ușile împărătești; Arhanghelul Mihail și primul mucenic, Ștefan, pe ușile diaconești; secvența convertirii lui Saul pe drumul Damascului, deasupra ușilor diaconești.
– al doilea registru este închinat picturilor cu Maica Domnului, fiind zugrăvite câteva dintre secvențele cele mai emoționante: nașterea și apoi intrarea în templu a Maicii Domnului, încoronarea Fecioarei Maria de către Sfânta Treime, nașterea lui Iisus în Betleem.
– al treilea registru este inspirat de scena coborârii trupului Mântuitorului de pe Cruce și de chipurile marilor proroci, Isaia, Ieremia, Daniel și Ezechiel.
– al patrulea registru conține icoanele conducătorilor poporului Israel: Moise, Aaron, David și Solomon.
Pictura de pe pereți este emoționantă prin expresivitatea personajelor biblice zugrăvite în culori intense și pline de contrast. Am înțeles că pictura originală, în ulei, s-a deteriorat în timp, astfel că, începând cu anul 1977, artistul Eremia Profeta s-a încumetat la a (re)picta biserica, de data aceasta în tehnica frescă, căutând însă să nu afecteze stilul deja impus prin picturile inițiale. Eu personal nu am fost capabilă să fac diferența între icoanele realizate cu sute de ani în urmă și cele realizate cu câțiva zeci de ani în urmă; pictura Bisericii cu Lună din Oradea pare un tot unitar.
Pe boltele pronaosului și naosului, sunt redate chipurile Maicii Domnului Rugătoarea, încadrată de heruvimi și Mântuitorului Pantocrator, încadrat de serafimi. Pereții din stânga și dreapta, de sub ferestre, redau secvențe legate tot de Fecioara Maria și Iisus Hristos – Buna vestire și Adormirea Maicii Domnului, intrarea Mântuitorului în Ierusalim și apoi scena prinderii Sale în Grădina Ghetsimani.
Impresionante sunt și cele trei candelabre ale Bisericii cu Lună din Oradea. Contribuie la impresia de grandoare a catedralei, dar am aflat cu oarece surprindere că nu sunt candelabrele originale ale bisericii, ci au fost aduse aici în jurul anului 1988. Sunt executate de către doi artiști contemporani, în stil bizantin, făurite din lemn de tei aurit și împodobite cu buchețele de sfeșnice cu bec. Candelabrele originale ale Bisericii cu Lună erau realizate din sticlă, la dimensiuni ceva mai mici, care nu s-ar fi ridicat la măreția coloanelor din marmură și a ușii masive, cu nenumărate sculpturi în lemn. Au fost dăruite unor bisericuțe din prejma orașului Oradea.
Atmosfera din Biserica cu Lună este foarte primitoare, tipic ortodoxă, în ciuda solemnității impuse parcă prin grandoarea picturii și înălțimea coloanelor interioare. Oamenii vin, îngenunchează la icoane, unii plâng în liniște. Petrec câteva momente pe bănci, bucurându-se de liniștea și pacea dinăuntrul bisericii, apoi se ridică și ies afară, în lume, ceva mai împăcați. Pe preot l-am găsit stând de vorbă cu câțiva credincioși în apropierea Sfântului Altar, dându-le sfaturi și încurajându-i să înfrunte greutățile vieții cu nădejde în Dumnezeu.
La intrare, domnul care se ocupa cu vânzarea obiectelor religioase mi-a dat voie să fac câte fotografii am dorit, invitându-mă să vestesc tuturor, prin cuvinte și imagini, despre credința, frumusețea și istoria Bisericii cu Lună din Oradea.
