Biserica Sfantul Mihail din Cluj – Napoca este o biserica de cult romano-catolic, numita in limba maghiara Kolozsvári Szent Mihály-templom si in limba germana purtand denumirea de Klausenburger Michaelskirche. Biserica cu pricina este una dintre cele mai reprezentative monumente din Transilvania care prezinta cele mai interesante arhitecturi gotice, iar edificiul sau a fost ridicat chiar in Piata Centrala din Cluj Napoca, fiind printre primele pe lista monumentelor emblematice ale intregului oras. Pe langa faptul ca este considerata cea mai importanta biserica din Cluj, Biserica Sfantul Mihail este si cea mai grandioasa si impunatoare biserica cu structuri gotice din toata Romania, ea avand aproximativ 70 de metri in lungime si 80 de metri in inaltime.
In anul 1316, la data de 19 august, Carol Robert de Anjou, eliberea un act conform caruia Clujului ii erau oferite o serie de libertati si privilegii si printre acestea se numara si faptul ca orasul respectiv avea libertatea de a-si alege singur preotii si parohii pentru biserici, insa aceasta libertate trebuia sa fie materializata chiar prin ridicarea unei biserici cu parohie proprie. Locul pe care a fost construita Biserica Sfantul Mihail a fost cu ani in urma loc de cimitir si tot acolo a fost chiar si o capela ce era dedicata Sfantului Iacob, insa acestea sunt cam singurele date cunoscute despre ridicarea maretului edificiu, originea sa ramanand in umbra totala.
Totusi exista si un document pastrat conform caruia erau iertate toate pacatele acelor oameni in cazul in care ei contribuiau cu bani la ridicarea bisericii, documentul se pare ca este cel principal si a fost eliberat chiar de curtea papala de la Avignon, in luna ianuarie a anului 1349. Constructia edificiului nu a fost deloc simpla, avand in vedere ca ea a avut loc in doua faze, prima fiind inceputa in anul 1316, dar finalizata abia in 1390 si cea de-a doua faza fiind intre anii 1410 si 1487, in prima faza, mai exact in anul 1390, a fost finalizat si ridicat si altarul bisericii.
Astfel au fost proiectate si cele doua turnuri ce aveau sa fie plasate pe fatada principala, dar din pacate doar unul dintre ele a fost ridicat si anume cel din partea de nord – vest, ridicarea lui fiind intre anii 1511 si 1543. Cativa ani mai tarziu insa, mai exact in anul 1697, turnul este distrus in urma unui incendiu, iar in momentul in care a fost ridicat din nou, a fost construit dar in alt stil si anume baroc, in anul 1744. Noua ani mai tarziu este si acesta demolat, deoarece a suferit deteriorari grave din cauza unui cutremur si se afla in pericol constant de prabusire. Finalmente in anul 1837 au inceput sa fie puse bazele unui turn nou turn si anume a celui pe care il cunoastem si in ziua de azi, turnul cu ceas, acesta fiind construit in stil neogotic, iar ridicarea lui a durat aproximativ 23 de ani. Momentan turnul este cunoscut ca fiind cel mai inalt turn de biserica din intreaga Romanie.
In timpul reformei protestante, Biserica Sfantul Mihail a fost adapostul diverselor comunitati, si anume, a fost luterana, apoi calvinista, apoi unitariana, pentru cel mai mult timp, 150 de ani, iar finalmente a devenit romano – catolica, dar nu de bunavoie, ci silita, din cauza Contrareformei. Dupa ce a avut loc revenirea la catolicism, are loc si o renovare a bisericii si anume incepe sa se simta mai mult influenta barocului, iar artistii Anton Schuchbauer si Johannes Nachtigall au ajutat simtitor la aceasta schimbare, fiind indrumati si de preotul paroh Janos Biro. Tot in aceasta perioada cei doi artisti au reusit sa realizeze si amvonul.
Printre evenimentele foarte importante ce au avut loc in cadrul Bisericii Sfantul Mihai se numara cu siguranta si botezul lui Matia Corvin, prezenta reginei Izabella, care a predat acolo insemne regale, pentru trimisii lui Ferdinand I si tot in aceasta cladire au avut loc si investirile principilor Transilvaniei, dupa cum urmeaza: Sigismund Bathory, Gabriel Bethlen, Sigismund Rakoczi si Gabriel Bathory. Nu cu mult timp in urma de jur imprejurul bisericii au fost construite o serie importanta de cladiri sub forma de pravalii, care asigurau un venit important parohiei, avand in vedere ca aceasta le inchiria.
Dar odata ce a fost sistematizata si Piata Centrala, aceste mici cladiri, pravalii au fost demolate, mai exact in anul 1890, mai mult la insistentele cetatenilor, pe motiv ca biserica era acoperita de ele. Tot in aceeasi perioada portalul ridicat in stil baroc a fost nevoit sa-si schimbe resedinta in cadrul bisericii Sfintii Petru si Pavel, dar Biserica Sfantul Mihail a fost oarecum despagubita, avand in vedere ca a primit cateva terenuri, dintre care cele de pe actuala strada Iuliu Maniu, pe care a si construit cele doua cladiri ce se afla in oglinda.
