Din strada Sărăriei, spre dreapta, se află o străduţă ce coboară în vale, numită Scăricica, iar spre stânga se continuă cu o altă străduţă mai lungă, numită Țicăul-de-Sus, unde la Nr. 4 se află Bojdeuca Ion Creangă.

Aici, în marginea de răsărit a Iaşului (numită cândva ,,Valea Plângerii”) este situată Bojdeuca Ion Creangă – în care a locuit scriitorul în perioada 1872-1889. Aceasta a fost, pentru marele povestitor, ,,o căsuţă potrivită cu sufletul său”: era făcută din vălătuci (lut cu paie), acoperită cu draniţă (şindrilă), iar acoperişul era ,,în patru ape”.

Partea de acoperiş, dinspre intrare, era prevăzută cu un fel de ,,ochi” (cahleată), prin care să priveşti pe cel ce se apropie de căsuţă. Din acoperiş, iese hornul.

Aleea de la poartă până la bojdeucă este destul de lungă. Ferestrele, câte două în partea dreaptă a uşii şi alte două în stânga (au geamurile în semnul crucii), arată că sunt două camere, dincolo de aceste geamuri.

În faţă, casa are o prispă, în spate, un cerdac proptit cu nişte pari în partea din vale, ca să nu se dărâme.

Creangă a locuit cu chirie aici din 1872, aflând de această casă de la un prieten, diaconul Vartic (rudă cu Tinca Vartic, fata pe care o întâlneşte în această casă). Tinca Vartic era o fată harnică, gospodină, cu suflet bun, ea fiind sursa de inspiraţie pentru povestitor, care a şi creat apoi ,,fata moşului” din povestea de mai târziu.

În ,,bojdeuca de căsuţă” (cum o numeşte chiar Ion Creangă), el a fost întâi chiriaş, la fel ca Tinca Vartic, proprietara casei fiind Maria Ștefaniu. Casa a fost construită în 1850 de Constantin Vasiliu, care a cumpărat locul de la biserica Bună Vestire din Iaşi. Ion Creangă cumpără căsuţa şi locul din jurul ei de la Maria Ștefaniu în anul 1879.

Aici, la căsuţa din Ţicău, povestitorul dormea în cerdac când era cald (din mai şi până în octombrie), iar iarna locuia într-o odăiţă. În 1918, Bojdeuca Ion Creangă a fost amenajată muzeu memorial (primul muzeu literar din România).

Bojdeuca Ion Creangă aminteşte de căsuţa din Humuleștii copilăriei scriitorului, asemănându-se cu casa Irinucăi din Broşteni. În curte, în fața bojdeucii. se află: bustul din piatră al povestitorului (dăltuit de Iftimie Bârlădeanu), ,,Pupăza din tei” (realizată de sculptorul Gheorghe Crișmaru) şi prima piatră funerară adusă de la cimitirul Eternitatea din Iaşi atunci când s-a amenajat în alt fel mormântul povestitorului.

Interiorul casei cuprinde două odăi, despărţite de un hol (tindă), în faţă cu o prispă, iar în spatele casei un cerdac cu laviţă. Din cerdac, se zăresc dealurile Ciricului şi Sorogari. În 1876, marele poet M. Eminescu a fost găzduit în această casă de Ion Creangă aproape jumătate de an.

Bojdeuca Ion Creangă, în cele două camere, adăposteşte exponate originale, din viaţa povestitorului. Într-o cameră, se păstrează vatra ţărănească cu hornul, în mijloc o măsuţă rotundă, joasă, cu scaune cu trei picioare, pe masă străchini şi linguri din lemn, lângă perete un pat, alături laviţe (acoperite cu scoarţe moldoveneşti).

În camera alăturată (unde lucra povestitorul), se află o masă, pe ea o călimară de epocă, cu ştergar de peniţă, un toc în suportul lui, o tabacheră cu semnătura I.Creangă, ceasul şi ochelarii povestitorului. Lângă masă, se găsesc două scaune, pe care, deseori, se aşezau I. Creangă şi M. Eminescu (aşa cum i-a zugrăvit Octav Băncilă în tabloul său, ulei pe pânză, intitulat ,,Eminescu şi Creangă în Bojdeuca din Ţicău”).

Camera mai adăposteşte un dulap cu sertare drept bibliotecă, pe perete se află portretul povestitorului (din 1889), realizat de V.Mușnețeanu, prieten al acestuia, şi câteva ştergare populare moldoveneşti.

În această modestă căsuţă, I.Creangă a creat ,,Amintirile din copilărie” şi toate poveştile. Tot aici, a scris manuale didactice care au servit timp de decenii în şcolile primare. Astfel, I.Creangă îşi face debutul în literatură prin aceste scrieri: ,,Metodă nouă de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primară” de I.Creangă, G.Grigorescu, G.Ienăchescu, N.Climescu, V.Răceanu şi A.Simionescu – Iaşi, 1868; ,,Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică” de Gh.Ienăchescu şi I.Creangă, Iaşi, 1876; ,,Geografia judeţului Iaşi” de V.Răceanu, Gh.Ienăchescu şi I.Creangă, Iaşi, 1879.

Cartea ,,Învăţătorul copiilor” cu învăţături morale şi instructive, de C.Grigorescu, I.Creangă şi V.Răceanu, Iaşi, 1876, cartea ,,Ia! clopoţelul sună”, precum şi cartea ,,Nu lucrezi – n-ai ce mânca” etc – foloseau scopurilor didactice pentru elevii ai căror dascăl era I. Creangă.

Dintre foştii săi elevi, fac parte oameni importanţi, precum Emil Racoviţă şi Jean Bart (care în memoriile scrise de ei îşi amintesc cu drag de dascălul lor).

Toate aceste manuale, minunate cărţi ale lui Ion Creangă, precum şi alte documente legate de viaţa scriitorului, se găsesc în expoziţia documentară intitulată ,,Viaţa şi opera lui I.Creangă” (aflată în clădirea nouă), construită în curtea bojdeucii şi inaugurată la 11 iunie 1989 (arhitect Virgiliu Onofrei).

Complexul muzeal din Ţicău, care cuprinde Bojdeuca Ion Creangă şi expoziţia documentară, este un loc important de vizitat pentru cei interesaţi de viaţa şi opera scriitorului.

bojdeuca-ion-creanga.jpg

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ