Am nimerit în parcul Aventura din Comana oarecum întâmplător, într-un weekend în care nu am putut părăsi Bucureștiul. Am ales să ies totuși la aer curat și m-am îndreptat spre mănăstirea Comana. N-am ajuns la ea. M-am luat după panouri și alte mașini și m-am trezit în fața parcului Aventura.
Satul Comana este un loc fermecător. Nu m-am așteptat ca, în apropierea Capitalei, să poți găsi un loc așa tihnit, curat și vesel. Casele sunt dintre cele noi, dar mai degrabă cochete decât moderne, iar micile intersecții sunt împodobite cu bisericuțe în piatră, la scară mică. Ca-n Grecia!
Parcul Aventura din Comana are o intrare monumentală, dar în stil românesc, cu porți mari de lemn și ornamente clasice rurale. Eram convinsă că intrarea se face contra cost, dar nu era cazul. Am înțeles ulterior și de ce: orice gen de distracție, cu excepția plimbării, costă destul de multicel.
Cum intri în parcul Aventura din Comana, pe partea stângă, se află un loc special amenajat pentru trasul cu arcul; țintele rotunde se află într-un spațiu verde, în spatele copacilor înalți, ceea ce amintește de aventurile lui Robin Hood.
Pe partea opusă, pe dreapta, este distracția numărul unu a parcului Aventura din Comana, adică tiroliana. Există mai multe trasee, pentru începători, experimentați și avansați. La fel, traseele sunt diferite, cele de copii, față de cele pentru adulți. Oricum, forfota e în toi, toată lumea se cocoață pe suprafețele de lemn ridicate pe trunchiuri de copaci, cam la 2 metri înălțime, iar de acolo… valea! Aluneci pe cabluri spre alte „stații” din copacii din împrejurimi.
Dincolo de veselie, rău de înălțime, țipete de spaimă sau de bucurie, dincolo de show-ul oamenilor zburători pe cabluri, micile insulițe de lemn, construite în jurul copacilor, sus de tot, reprezintă un minunat spectacol vizual. Ai impresia că te afli într-o lume fermecată, unde ființe jucăușe trăiesc în căsuțe de copaci.
Unul dintre cele mai îndrăznețe trasee de tiroliană este cel ce traversează lacul și podul din parcul Aventura. Ai, la un moment dat, senzația că tiroliana te va duce în apa lacului.
Podul de peste lac este cel mai romantic pod pe care l-am văzut în România. Arată sublim, ca într-un film de dragoste. Este străjuit de balustrade de sârmă prevăzute cu vase de flori.
Pe fiecare panou de sârmă, oamenii sunt invitați să se încreadă într-o superstiție specială. Fiecare vine cu lăcățelul de acasă, înscrie pe el numele și ascunde înăuntru o dorință. Obligatoriu, cheița se aruncă în lac, lăcățelul se prinde pe sârmă. Priveliștea și atmosfera sunt deosebite. Podul se cheamă „pasarela dorințelor”.
Dincolo de lac, se află grădina cu plante. Este de o ordine desăvârșită. Pe o parte sunt plantele decorative, sub forma florilor, pe altă parte, sunt plantele aromatice și zarzavaturile. Ambele sunt cu vânzare, iar în unele cazuri se vând și vase decorative în ton cu atmosfera. Între cele două părți ale grădinii, aleea asfaltată este imprimată cu câteva rânduri de lăbuțe de câine, semn că parcul Aventura din Comana se bucură de pază serioasă încă de la începuturi.
Mi-a plăcut mult grădina de flori, mai ales rândurile frumos ordonate și amestecurile de culori și forme. Grădinița de flori dispune și de o mică curte cu băncuțe unde oamenii se pot aduna la un scurt taifas sau la o ședință foto. Grădina este semnalată de departe, prin literele cuvântului, care sunt foarte mari, aflate chiar în fața lanului de flori cu vânzare.
Peste tot, parcul Aventura din Comana își dovedește dragostea pentru natură. Sunt foarte multe căsuțe amenajate special pentru hrana păsărelelor. Sunt foarte frumos pictate și se găsesc în mai toate colțurile parcului.
Un loc special îl reprezintă țarcul cailor. Când am vizitat eu parcul Aventura din Comana, era un singur cal scos la vedere, un superb armăsar de culoare roșcată, cu un breton de-a dreptul ștrengăresc. Mi-a aruncat o privire drăgălașă.
În apropiere, se află și caleașca care poate oferi vizitatorilor plimbări contra cost. Erau câteva familii care și-au dorit să experimenteze mersul cu caleașca, iar după veselia vocilor îmi închipui că experiența și-a meritat toți banii.
Partea virgină a parcului Aventura din Comana se cheamă chiar așa, „insula virgină”, și reprezintă o mică insuliță înconjurată de ape și stufăriș de un verde crud. Peisajul este atât de minunat, încât nu poate fi pus în cuvinte.
Pe alocuri, mlaștina care înconjoară insula este atât de bine camuflată, încât riști să calci în ea, convins fiind că este vorba de pământ și nu de apă.
După atâta plimbare, merge parcă și un popas culinar. Mai ales că restaurantele deschise în parcul Aventura din Comana au un aspect surprinzător – de taverne grecești. Există și un zid pictat ce reprezintă o hartă simbolică de-a lungul căreia cele mai tihnite localuri din Grecia și Comana își dau mâna, spre satisfacția vizitatorilor.
Adevărul este că atmosfera restaurantelor este pur grecească. Terasele sunt așezate pe malul lacului, iar balustradele sunt împodobite cu aranjamente florale vesele. Mobilierul este în albastru și alb, din lemn pictat, cu detalii gingașe, lucrate manual. Priveliștea spre lac este sublimă. Din fericire, nu doar decorul este grecesc. Personalul care servește la mese se comportă exemplar, după modelul grecesc, dar cu un plus de eleganță românească.
Mâncarea este variată. Bineînțeles, preparatele grecești specifice sunt la mare cinste, printre preparate pur românești. Prețurile sunt foarte mari, compensând nu doar ce bagi în gură cu furculița, dar și ce bagi în suflet cu ochii.
Terasele sunt dispuse pe stradă, spre lac, în timp ce corpul de clădire unde se pregătește mâncarea se află așezat vizavi. Aici, se găsește și o minunată cramă unde, cel mai adesea, ești invitat la o degustare de vinuri. Din păcate, când am fost eu acolo, crama era închisă.
În parcul Aventura din Comana toate m-au încântat – frumusețea peisajelor naturale, farmecul grădinii cu vânzare, zona de distracție, pădurea în decorul căreia se desfășoară, deseori, petreceri private mai restrânse sau mai numeroase și, bineînțeles, spațiul cu terase.
Atmosfera este de bucurie, de mirare, de entuziasm. Ce-i drept, se mai plimbă pe aici și oameni în șlapi, dar sunt destul de reținuți în manifestări și respectă atmosfera de mică oază grecească, în apropierea capitalei României.
