Cadourile – istorie, tradiţii, semnificaţii. Ce spun cadourile pe care le oferim despre noi?

Cadourile, fie că este vorba de ceea ce oferim sau de ceea ce primim în dar, în diverse împrejurări – de ziua de naştere, onomastică, de sărbători, mai ales cele legate de Anul Nou, de Moş Nicolae, de Crăciun etc. – sunt un mijloc de a-i face fericiţi pe cei dragi, de a exprima un sentiment de afecţiune, de ataşament, de empatie, de recunoştinţă, de a da strălucire unor momente speciale, de a transmite un mesaj al cărui sens este vechi de când lumea – că nimeni nu este singur, că între cel care dăruieşte şi cel care primeşte se stabileşte o legătură “magică”, în sensul originar al cuvântului.

Pe de altă parte, cadourile au şi rolul de a marca/ de a (re)confirma legături sociale – profesionale, amicale – oferirea unui cadou validând legătura respectivă, sugerând dorinţa de continuare şi de consolidare a acesteia.

Trăim în interiorul unor arhetipuri, repetăm gesturi, inclusiv cele prin care facem daruri, în funcţie de tradiţii, cultură, obiceiuri familiale etc. şi, probabil, ne-ar fi greu să ne imaginăm, de exemplu, sfârşitul de an fără febra cumpărăturilor, fără cadouri-surpriză, fără podoabe, lumini, decoruri strălucitoare, fără tentantul “Secret Santa”, care poate să anime atmosfera între prieteni, acasă sau la job.

Pentru că suntem deja în luna decembrie, ar trebui să ne amintim că a face daruri de sărbători este un gest aproape ritualic al perioadei de sfârşit de an. Există, astăzi, posibilităţi nenumărate pentru a alege cadouri care să aducă bucurie celor pe care-i preţuim, important este să optăm pentru cele mai potrivite, care să exprime bunele intenţii ale celui care dăruieşte şi să rezoneze cu personalitatea destinatarului.

Cadourile – câteva repere istorice

Oferirea de cadouri este un gest care datează dinainte de naşterea civilizaţiilor. Oamenii cavernelor dădeau cadouri pentru a-și exprima afecțiunea și aprecierea unul față de celălalt, faţă de liderii tribali care, la rândul lor, puteau lăuda pe cineva în acest fel, oferind un dinte de animal, scoarță de copac sau o piatră cu aspect unic, care puteau fi purtate apoi sub formă de coliere sau alte accesorii.

Egiptenii antici au fost printre primele civilizații care au practicat tradiția oferirii de cadouri. Faraonilor le erau oferite cadouri în ziua încoronării, care era considerată ziua lor de „naștere”, deoarece se credea că ei, de la acel moment, s-au transformat în zei și au început o nouă viață, acest moment fiind mai important decât zilele lor de naștere reale. Cadourile oferite regalității, la acea vreme, includeau bijuterii, boabe de flori, recolte și chiar aur.

Romanii, cu ocazia Saturnaliilor, ceremonii care aveau loc în preajma solstiţiului de iarnă şi erau dedicate zeului Saturn şi Anului Nou, aduceau ofrande la templul zeului (miere, curmale), copiilor, figurine din lut/ teracotă, iar pentru casă, plante verzi, care să reziste frigului iernii – iederă, vâsc.

Grecii antici acordau o importanţă deosebită zilei de naştere şi, deoarece exista credinţa că spiritele rele ar putea tulbura această zi, oamenii se vizitau și aduceau urări de bine și cadouri pentru a îndepărta respectivele spirite.

În Evul Mediu, cadouri pentru favoruri politice şi religioase

Evul Mediu a venit cu un plus de semnificaţie, în sensul că se obişnuia să se ofere cadouri pentru a exprima loialitatea și pentru a promova favorurile politice și religioase. Darurile comune, la vremea aceea, erau alimentele, pentru a arăta putere şi generozitate, la care s-au adăugat, in timp, cele valoroase, rare – cărţile/ manuscrisele oferite mai ales bisericilor, nobililor, celor care exercitau, într-un fel sau altul, autoritatea.

După secolul al XII-lea, în Europa, s-a instituit tradiţia ca Moş Nicolae să ofere daruri, mai ales celor mici, iar după secolul al XIX-lea, Crăciunul şi Anul Nou au devenit acele sărbători cărora li s-a adăugat şi o pronunţată dimensiune festivă, pe lângă cea religioasă.

Tradiţia cadourilor în diverse părţi ale lumii

În pofida diferenţelor între culturi, în epoca modernă, ca şi în timpurile vechi, cadourile au acelaşi rol – să aducă fericirea și bucuria, să întărească legăturile sociale, să păstreze și să consolideze tradiția.

Cultura asiatică – cadourile în Japonia

În Japonia, de exemplu, unde gestul de a dărui este parte importantă a comportamentului social, se pune mare preţ pe prezentarea (ambalarea) cadoului, nu doar pe conţinut. De asemenea, cadoul trebuie înmânat la sfârşitul unei vizite, oferit cu ambele mâini, semn că este dat din toată inima.

În Japonia, spre deosebire de ţările europene, cadourile nu sunt aproape niciodată deschise în prezența celui care le oferă, pentru se a evita o (posibilă) expresie de dezamăgire (necontrolată) din partea celui care primeşte. De obicei, cel care primeşte un cadou trebuie să ofere altul în schimb, dar care să aibă o valoare mai mică decât cel primit.

Există şi câteva tabuuri în tradiţia japoneză referitoare la cadouri (unele valabile şi la noi) – trebuie evitat orice cadou care ar avea legătură cu cifra patru, nu se oferă nici flori albe, nici obiecte ascuţite (simbolizează o „separare”, de exemplu, destrămarea unei prietenii), imaginile cu vulpi sunt de evitat, ca și crizantemele cu 16 frunze care se asociază cu minciuna.

Cadourile în India

În India, spre deosebire de alte culturi, oferirea unui cadou poate ușor să devină o insultă. Oferirea de mâncare este totuși acceptabilă, de preferință o specialitate a locului.

Ocazia cea mai potrivită pentru un cadou, în India, este “Dipavali”/ “Diwali” sau “Festivalul luminilor”, care are loc în octombrie – noiembrie şi durează cinci zile. Marchează triumful binelui asupra răului. Prietenii și rudele fac schimb de cadouri în a 4-a zi. Darurile asociate acestui festival reflectă bucurie și splendoare. Acestea includ flori, haine noi, coșuri cadou și dulciuri tradiționale indiene.

În ţările arabe

Ospitalitatea arabă este legendară, iar cadourile trebuie să exprime generozitatea şi respectul între prieteni, intre membrii familiei, colegi etc. Nu se oferă cadouri persoanelor cu un rang mai mare decât al tău. Cadourile sunt oferite cu diverse ocazii – zile de naştere, nunţi, sărbători religioase etc. – sau chiar şi numai cu ocazia unei simple vizite în casa cuiva. Ceea ce favorizează atmosfera de sărbătoare și generozitatea, în lumea arabă, este faptul că au familii mari, extinse, cu legături strânse. Nu există sărbători petrecute în singurătate sau doar cu câțiva prieteni apropiați. Generozitatea arabilor merge până acolo încât, dacă te arăți interesat de un obiect pe care îl au în casa lor, cel mai probabil acel obiect îţi va fi oferit la plecare.

Cultura cadourilor în Australia

În Australia, se obişnuieşte schimbul de cadouri cu ocazia aniversărilor, zilelor onomastice, de Crăciun, Anul Nou, de Paşte. Sunt preferate cadurile simbolice, oferite în familie, între prieteni, mai puţin în alte împrejurări.

În Europa şi în America

În Europa şi în America, în epoca modernă, obiceiurile în privinţa oferirii cadourilor sunt similare – de sărbători, la naşterea unui copil, la nunţi, absolviri, promovări etc. Se pune preţ nu pe valoarea cadoului, ci pe semnificaţia acestuia şi pe urările de bine care-l însoţesc. Mai mult, nu este nevoie de o ocazie specială pentru a oferi un cadou, se pot face daruri ori de câte ori cineva simte nevoia de a-şi exprima dragostea, aprecierea, afecţiunea pentru cineva. Iar dincolo de aceste aspecte generale, fiecare ţară are specificul ei, potrivit tradiţiilor.

Ce spun cadourile pe care le oferim despre noi?

Alegerea unui cadou pentru cineva nu este sau nu ar trebui să fie un lucru banal. Întotdeauna trimitem un mesaj printr-un cadou, nu numai referitor la destinatar, ci şi în legătură cu noi, cei care-l alegem, de aceea trebuie să facem în aşa fel încât să nu se ajungă la un cadou “eşuat”.

Psihologii spun că cei cărora nu le face plăcere să ofere sau să primească daruri probabil că nu acordă prea mare importanţă “ritualurilor” sociale sau, eventual, vor să evite un anumit tip de emoţii (inconfortabile). Există şi o categorie de persoane care nu oferă daruri sau o fac foarte rar, temându-se că un asemnea gest le-ar putea periclita veniturile, indiferent cât de scump sau ieftin ar fi cadoul.

Este esenţial apoi ca alegerea unui cadou să corespundă gustului celui căruia i-l dăruim, altfel este doar un semn de egocentrism. Dacă știm, de exemplu, că persoanei căreia îi facem un cadou nu îi place verdele, dar oricum îi cumpărăm ceva în acea culoare, doar pentru că este pe gustul nostru, acest fapt arată că vrem să-i impunem gusturile noastre și că încercăm sa o schimbăm. De evitat ar fi şi cadourile “utile” (obiecte pentru casă, seturi de bucătărie, menaj etc.), mai ales în perioada sărbătorilor de iarnă, când vrem să dăm un alt sens, mai înalt, unui astfel de timp.

Cadourile foarte scumpe sau “avalanşa” de cadouri ar putea să ascundă un mesaj de felul: “Vezi câtă generozitate!”, ceea ce îl poate deruta/ incomoda pe celălalt, mai ales dacă destinatarul nu poate întoarce gestul la aceeași înălțime cu cel primit. Există însă şi situaţii când un dar scump este o modalitate de a oferi ceva, cu sinceritate, celor care au mai puțin, care nu dispun de aceleaşi resurse financiare/ materiale.

Cadoul potrivit, la momentul potrivit

Până la urmă, cadourile au valoare dacă sunt cele potrivite, pentru persoanele potrivite, oferite la momentul potrivit. A oferi un cadou este o modalitate de a-i vedea pe ceilalți, pe care îi preţuim şi respectăm, așa cum sunt cu adevărat, de a ști ce își doresc, de a le oferi o bucurie, o surpriză, de a le dărui ceva cu bună intenţie, cu sinceritate şi care poate să devină o amintire frumoasă.