Calcul lingvistic este un procedeu mixt de îmbogăţire a vocabularului, care, alături de mijloacele interne de îmbogăţire a limbii (derivare, compunere, conversiune/ schimbarea valorii gramaticale) şi cele externe (împrumuturile), contribuie la dinamica unei limbi, în procesul continuu de adaptare a acesteia la realităţi noi, susţinând, în acelaşi timp, varietatea şi prospeţimea exprimării, în diverse contexte şi domenii.
Termenul “calc” este preluat, în lingvistică, din artele plastice, unde înseamnă copie a unei schiţe, a unui desen, făcută pe o hârtie specială, translucidă. Calcul lingvistic se referă la cuvinte sau expresii noi, obţinute prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte/ expresii dintr-o altă limbă sau prin atribuirea de sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limbă.
De exemplu, după modelul franţuzescului “entrevoir”, păstrându-se structura cuvântului şi traducându-se elementele componente, avem, în limba română, verbul “(a) întrevedea”. În mod similar, din fr. “prendre la parole”, prin calchiere, a apărut, în limba română, expresia “a lua cuvântul”, din fr. “passer sous silence” – “a trece sub tăcere”, din germ. “Blitzkrieg” – “război-fulger”, din it. “contrappunto”, fr. “contrepoint” – “contrapunct”, din engl. self-defense, fr. “autodefense” – “autoapărare”, din engl. “counterproductive” – “contraproductiv”, din germ. “zoopark” – “zooparc” etc.
Calcul lingvistic – clasificare
Calcurile lingvistice pot fi lexicale, semantice, frazeologice, totale sau parţiale:
Calcul lexical (de structură) – constă în formarea de cuvinte compuse şi derivate, după model străin. Calcul lexical poate fi total – fr. “eau de toilette” (“apă de toaletă”), fr. “rectangle” (“dreptunghi”), engl. “horse-power” (“cal-putere”) etc. În alte cazuri, calcul lexical este parţial (când se traduce numai un element constituent al compusului sau derivatului străin) – fr. “triangle” (“triunghi”), fr.”concitoyen” (“concetăţean”) etc.
Calcul frazeologic înseamnă traducerea unor expresii sau locuţiuni (nu cuvinte derivate sau compuse, ca în cazul calcului lexical), o traducere totală sau parţială – fr. “tomber d’accord” (“a cădea de acord”), fr. “prendre part” (“a lua parte”), “prendre la parole” (“a lua cuvântul”), fr. “faire escale” (“a face escală”) etc.
Calcul semantic (de sens) se referă la preluarea sensului unui cuvânt străin de către un cuvânt existent în limba receptoare. De exemplu, substantivul “foaie”, existent in limba română, a devenit sinonim cu “ziar” (precum fr. “feuille”), imbogăţindu-se cu incă un sens, “a realiza” a preluat, de la engl. “realize”, sensul “a înţelege”/ “a face să devină realitate”/ “a-şi da seama” etc.
Calcul lingvistic – greşeli frecvente în limba română actuală
Calcul lingvistic este, desigur, o modalitate viabilă de îmbogăţire a limbii, dar sunt situaţii când calchierea nu este necesară, pentru că există deja, în limbă, cuvinte/ expresii care să exprime o anumită realitate sau pentru că respectivele calcuri lingvistice sunt utilizate greşit, forţat (mai ales cele provenite din limba engleză), doar pentru că par de “bonton”.
“Face sens să…” ?
De pildă, unul dintre calcurile greşite, din limbajul actual, utilizat cu o insistenţă demnă de cauze mai bune, este structura “a face sens”, după expresia din limba engleză “to make sense”. Dacă suntem atenţi la diverse emisiuni TV, la mass-media în general sau la conversaţiile din jurul nostru, vom auzi frecvent formulări de felul: “Face sens să luăm această decizie”, “Nu face sens ceea ce spui”, “Face sens să-ţi cauţi alt job”, “Se cutremură pământul, face sens să intri sub o masă”, spunea un înalt demnitar al statului român s.a.m.d. Or, sensul corect al expresiei englezeşti “to make sens” este “a avea sens”/ a fi logic/ inteligibil”.
“Eşti patetic!”… 
“Eşti patetic!” – un calc lingvistic după englezescul “You are pathetic!” – ocupă, de asemenea, un loc fruntaş în topul greşelilor de limbă. Expresia apare mai ales în limbajul tinerilor, cu sensul “Eşti penibil!/ Eşti ridicol!/ Eşti jalnic!”. Cuvântul “patetic” are, însă, în limba română, un alt înţeles: “1. Plin de patos, care emoţionează, impresionează, induioşează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează muşchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathetique” (DEX).
Se poate spune, de exemplu: “Cuvintele tale patetice au impresionat audienţa!”, dar ar fi complet greşit, chiar ridicol, să spunem, calchiind sensul englezesc: “Eşti patetic, te-ai umilit pentru un lucru atât de nesemnificativ!”, în loc de “Eşti jalnic, te-ai umilit pentru un lucru atât de nesemnificativ!”.
“Să ne focusam pe…”
Şi calcul lingvistic după englezescul “to focus” (a se concentra) este un exces, explicabil, probabil, prin impactul puternic al mass-mediei şi al limbajului corporatist.
Dicţionarele româneşti indică la “focusare” (din germ. “fokussieren”) sensul “focalizare”, iar verbul “a (se) focusa” nu este consemnat. În schimb, se poate observa, cu uşurinţă, frecvenţa acestuia în limbajul actual, după cum arată o simplă căutare pe Internet – “Cum să ne focusăm atenţia pe detalii”, “Atenţia să fie focusată pe viitorul apropiat”, “Să ne focusăm pe Bucureşti” etc.
Utilizarea verbului “a (se) focusa” este, desigur, nepotrivită, atât timp cât există în limba română verbul “a (se) concentra”, precum şi verbul “a (se) focaliza”, consemnat în “Noul dicţionar universal al limbii române”, cu sensul “a (se) concentra, a (se) centra, a viza cu precădere, a-şi îndrepta întreaga atenţie într-o singură direcţie, a polariza etc.”.
Probabil că, la un moment dat, dacă uzul limbii îl va impune, verbul “a (se) focusa” va fi şi el consemnat în dicţionarele româneşti. Până atunci rămâne doar un “anglicism” inutil. Ne putem “concentra” asupra celor mai bune decizii, ne putem “focaliza” atenţia asupra problemelor stringente etc., ar fi inutil să ne mai şi “focusăm”.
“A aplica la facultate…”
“A aplica la facultate”/ A depune aplicaţia la facultate” este un calc lingvistic după englezescul “to apply...”. Numai că niciunul dintre sensurile verbului “a aplica” consemnate în dicţionarele româneşti nu corespunde sensului lui “to apply” din engleză, de aceea calcul lingvistic “a aplica la facultate” este nerecomandat, singura formulare corectă fiind “a depune dosarul la facultate”, chiar dacă are dezavantajul că nu este la fel de concisă ca cea din engleză.
Calcul lingvistic – alte exemple de calcuri lingvistice utilizate incorect
- a avea memorie de elefant – calc lingvistic după fr. “avoir une memoire d’elephant” se foloseşte frecvent cu sensul greşit “a avea o memorie bună, excepţională”, sensul corect fiind, de fapt, “a fi ranchiunos”/ “a nu uita răul făcut”;
- păcat venial – din fr. “peche veniel”, un calc lingvistic în care “venial” (cu înţelesul “care poate fi iertat, fără importanţă”) se confundă adesea cu “venal” (lipsit de scrupule); prin urmare, “păcat venial” este calcul lingvistic corect, cu înţelesul “păcat neînsemnat, scuzabil”.
- fiu natural/ fiică naturală – un calc lingvistic după fr. “fils naturel”/ “fille naturelle”, care înseamnă “fiu/ fiică nelegitim(ă), născut(ă) în afara căsătoriei”, nu “fiu/ fiică legitim(ă), cum se foloseşte uneori;
- luna de miere – din fr. “lune de miel”, care înseamnă nu neapărat o perioadă de o lună după căsătorie (pot fi şi câteva zile), confuzia provenind din omonimia din limba română dintre “luna (calendaristică)” (în franceză, “mois”) şi luna de pe cer (fr. “lune”);
- medic curant – calcul lingvistic “medic curant”, după it. “medico curante”, are sensul de “medic sub a cărui directă îngrijire se află un bolnav”, fără legătură cu termenul “curent” (de fiecare zi) etc.
