Multe comunitati chineze din intreaga lume utilizeaza calendarul chinezesc, care preceda calendarul gregorian. Calendarul chinezesc este un calendar lunisolar care este utilizat pentru a determina datele importante ale festivalurilor, cum ar fi Anul Nou Chinezesc. Originile calendarului chinezesc dateaza din secolul 14 i.Hr. Oasele oracolului Shang ofera dovada existentei unui calendar lunisolar care, desi a fost modificat de-a lungul timpului, a persistat pana in ziua de azi. Se crede ca imparatul Hungdi (Huang Ti sau Huang Di) a introdus calendarul intre anii 3000 si 2400 i.Hr. (sau in jurul anului 2637 i.Hr.). Se crede de asemenea ca ministrul sau, Ta Nao, a pregatit primul calendar, numit sistemul Chia-tzu sau Kan-chih (se traduce ca “sistemul caracterelor ciclice”).
O alta faza a fost adaugata calendarului, deoarece sistemul era menit sa fie utilizat de toata lumea. Douasprezece animale au fost asociate cu fiecare an in perioada Chou. Aceste 12 animale erau numite cele 12 animale zodiacale in societatea occidentala. Ele erau considerate a fi doar niste simboluri populare, fara vreo semnificatie anume. Totusi, exista diferite povesti legate de originea celor 12 animale ale calendarului.
Numele anilor in calendarul chinez
Calendarul chinezesc este lunisolar. Acesta este bazat pe observatii astronomice exacte privind longitudinea soarelui si fazele lunii. Calendarul chinezesc incearca sa faca in asa fel incat anii sai sa coincida cu anul tropical, si imparte unele similaritati cu calendarul evreiesc. Aceste similaritati sunt: un an obisnuit are 12 luni, iar un an bisect are 13 luni; un an obisnuit are 353-355 de zile, in timp ce un an bisect are 383-385 de zile. Calendarul chinez nu numara anii intr-o secventa infinita. Fiecarui an ii este atribuit un nume format din doua componente in cadrul fiecarui ciclu de 60 de ani. Prima componenta este o tulpina cereasca: Jia (asociata cu lemnul in crestere), Yi (asociata cu cheresteaua), Bing (asociata cu focul natural), Ding (asociata cu focul artificial), Wu (asociata cu pamantul), Ji (asociata cu lutul), Geng (asociata cu metalul), Xin (asociata cu metalul forjat), Ren (asociata cu apa curgatoare) si Gui (asociata cu apa statatoare).
Cea de-a doua componenta este o ramura terestra si implica numele celor 12 animale din ciclul zodiacal: Zi (sobolan), Chou (bou), Yin (tigru), Mao (iepure), Chen (dragon), Si (sarpe), Wu (cal), Wei (oaie), Shen (maimuta), You (cocos), Xu (caine), Hai (porc). Fiecare din cele doua componente este utilizata consecutiv. Prin urmare, primul an al ciclului de 60 de ani devine Jia-Zi, al doilea an este Yi-Chou, si-asa mai departe. Cand se termina componentele dinr-o anumita ramura, acestea sunt luate de la inceput. De exemplu, al 10-lea an este Gui-You, al 11-lea an este Jia-Xu, al 12-lea an este Yi-Hai si al 13-lea an este Bing-Zi. In cele din urma, cel de-al 60-lea an este Gui-Hai. Acest model de numire a anilor dateaza de aproximativ 2000 de ani
Calcularea Anului Nou Chinezesc
Exista doua reguli pentru calcularea unui nou an in calendarul chinezesc. Prima regula este ca Anul Nou Chinezesc trebuie sa cada in luna noua cea mai apropiata de inceputul primaverii (in emisfera nordica), cunoscuta drept Lichun. Aceasta regula este corecta in cea mai mare parte a timpului, insa poate esua daca Lichun cade la jumatatea dintre doua luni noi. Acest lucru s-a intamplat in 1985 si se va mai intampla in anul 2015. Anul Nou Chinezesc va cadea intotdeauna intre 21 ianuarie si 21 februarie. Cea de-a doua regula este ca, de cele mai multe ori, Anul Nou Chinezesc va incepe cu 11 zile (uneori 10 sau 12 zile) mai devreme decat anul precedent. Totusi, daca acest lucru inseamna ca evenimentul ar avea loc in afara intervalului cuprins intre 21 ianuarie si 21 februarie, trebuie sa fie adaugata o luna bisecta si astfel, Anul Nou Chinezesc ar incepe cu 18 sau 19 zile mai tarziu.
Ani bisecti
Calendarul chinezesc are 12 luni. Cu toate acestea, cand exista un an bisect, se mai introduce o luna in plus. Prin urmare, anii bisecti in calendarul chinez au 13 luni, spre deosebire de anii bisecti in calendarul gregorian in care se include o zi in plus. O luna bisecta este introdusa in calendarul chinez cam o data la 3 ani. Numele lunii bisecte este acelasi ca si al lunii precedente. Un an bisect in calendarul chinezesc nu cade neaparat in acelasi timp cu un an bisect din calendarul gregorian. Pentru a afla daca un an este bisect, se calculeaza numarul de luni noi dintre cea de-a 11-a luna din anul respectiv si cea de-a 11-a luna din anul urmator. Anul bisect este introdus daca exista 13 luni noi in aceasta perioada.
Desi calendarul chinezesc provine din China, calendarul gregorian este utilizat in China in scopuri civile, in vremurile moderne. Totusi, calendarul chinezesc inca este utilizat in anumite comunitati chineze din intreaga lume. Acesta este utilizat pentru a determina zilele festivalurilor, cum ar fi Anul Nou Chinezesc, precum si datele de bun augur (pentru nunti, de exemplu). Acesta este folosit si pentru a determina fazele lunii. China s-a opus calendarului gregorian pana in anul 1912, iar acesta a inceput sa fie utilizat pe scara larga abia in anul 1949, odata cu victoria comunistilor. Aceasta schimbare a avut loc pe 1 octombrie 1949, cand Mao Zedong, conducatorul Republicii Populare Chineze a ordonat ca anii sa fie numarati conform calendarului gregorian.
